TOP-20 grandi pittori, i prupietà chì sò stati ultimamente decifrati

Amparate di alcune di i famosi sculture in quale pudemu avè vistatu è sciacciate u "bottom bottom".

A maiò parte di l'artisti metti à e so pitture un significatu, misteriu o credenu chì l'arti critici è altri esperti pruvanu di scriserà cù u tempu.

1. Hieronymus Bosch, Giardinu di Delight Terrazzu, 1500-1510.

Yerun van Aken firma u so quadru "Hieronymus Bosch". Era un omu bonu di fà è era un membru di a fraternità catolica di a Mamma di Diu. In ogni casu, probabbilmente di questa volta di Erun van Aken manteneu i so dè persati, perchè secondu i presupposti di stòrici, Bosch era un putariu è hà appartinutu à a secunna Adamita è per quessa era un admiratore di l'eresità Qatari.

In questu ghjorni, a Chiesa Catolica in ogni locu battete cù i Cathars, è l'artist deve a oculte e so credoi. Tuttavia, sicondu l'arti critichi in u mondu, in u filmu "U Garden of Delight Terrazziali" era propriu a so creda sigreta di l'hereta, induve elle cose da l'insignamenti di i Cathar, chì era chjamatu. Ma si i so cuntimpuraniani cuddaru cusì, Bosch, senza u dirittu à a justificazione, era abbruciata à a ghjente.

2. Tivadar Kostka Chontwari, Old Fisherman, 1902

Per scambià l'idea di sta stampa, avemu avutu attachete un speculu à u mezu. Duranti a vita di l'artistu, questu ùn hè micca un puzzle di u zitellu è ùn pudia micca esse facili. Ma quandu i critichi arti muderni vinianu à pensà di travaglià cù un ispleculu, fùbbenu maravigliati da ciò ch'elli anu vistu, cum'è una sola foto palesa trè carriti da una volta. U primu hè a verità di l'anticu pescadoru, u sicondu è terzu sò i so persunanti scuriti: u dimoniu (riflessu à u spallezzu) è a virtù (riflessu à u spalla à u spessu).

Cusì, hè abbastanza logica per assumiscia chì l'artista si mette in a stampa, l'idea chì ogni persone manteni dui essenzi in ellu stessu: ciò chì hà dettu, chì prutrarà in a so ànima.

3. Hendrik van Antonissen, Vista di a spiaggia di Scheveningen, 1641.

Quandu u tela hà sceltu à u museu com'è un rigalu da un sancciu è u colectoru part time in u 1873, in seguitu à a scena, u pòpulu si trovanu in u mali tempi vidutu solu à u mari. Questu ùn hè micca aghjustatu a curiosità di l'espirenzi, postu chì era chjaru chì puderia attruvarà i pani à a terra in u mumentu tempore.

U misteru hè statu divuratu più tardu cù una salvezza curretta. Quand'ella era illuminatu da i raghji X, a stampa amparò a carcassa di una balena, cacciatu nantu à sta spiaggia. Dopu ad avè fattu chjaru chì hà attrautu l'attinzioni di tutte issi persone. Dopu a ristaurazione, una balena hè stata appiccicata nantu à u pittura è sta magistra diventa più interessante, perchè fù datu un locu più onorevoli chì era prima. Cù u suggerimentu di i ristoraturi, a balea pò esse squanditatu è sculpite da u artistu stessu, chì pensa chì tutti ùn vulianu micca di contemplà una criatura di mare mortu in u ritrattu.

4. Leonardo da Vinci, L'Ultima Cena, 1495-1498.

Quandu l'artista creò una mo òpira, a maiò parte di tutti hà postu attenti à i figuri principali - Cristu è Judas. Ùn averia micca truvatu ghjunti adattati per un bellu pezzu, ma un ghjornu si truvò un ghjovanu corpu in un coro di a chjesa è hà copiatu l'imaghjina di Cristu. Tuttavia, ellu avia circundatu un omu per l'imaghjini di Judas per 3 anni più, finu à chì l'artista hà cunnisciutu un borrache in una cuneta.

Era un ghjovanu, chì a furia distorta u borra di a borrache. E quandu, dopu à sobri forti da Vinci, principiò per scrive cun ellu l'imaghjini di Judas, u borrattu hà dettu chì hà digià fattu per ellu 3 anni fa. Ci hè caputu chì questu omu falatu era quellu ghjovanu corpu chì pospose per l'imaghjina di Cristu.

5. Rembrandt, Night Watch, 1642

A più bella pintura di l'artista hè scupertu solu in u XIX seculu, dopu chì ella visitò i famosi saluni di u mondu sutta lu titulu "Night Watch". Assicurò un titulu à a stampa perchè pareva cum'è chì i figuri siranu contra u sfondatu scuru, chì significa - à a notte. È solu à a fine di u XXu seculu, i rescuverti anu scupertu chì u ritrattu da u tempu à u tempu hè coperto cù una cuppa di focu. Doppu avennu lavurazione l'òpira maestra, diventava chjaru chì a scena si sviluppau duranti u ghjornu, chì l'ombra di l'ombra di l'ombra di u Captain Cock indica chì u tempu di l'accionu hè circa 14:00.

6. Henri Matisse, Barca, 1937

In u 1967, un pittura di Henri Matisse "The Boat" di u 1937 era exhibitu in u Museum di New York. In ogni casu, dopu à 47 ghjorni, unu di i spezialisti chjama l'attinzioni à u fattu chì l'imaghjina hè più probabbilmente stampatu "upside-down". Elementi impurtanti di a stampa sò 2 veli, una di quale hè una rifarenza in l'acqua. Allora, in a versione giuda, a vela larga duveria esse à a cima, è u so picculu vi deveru in a direzzione di u cantonu ghjustu righitone.

7. Vincent van Gogh, Scrittura cù un tubu, 1889.

À l'ore di van Gogh, i legends already go. Parechji dicenu chì l'hà cutatu à ellu stessu, ma una versione ufficialmente più credente hè stata aduttata, chì l'arechja hà permessu di l'artista in una piccula lotta cù un altru artista - Paul Gauguin. U sicretu di sta stampa hè chì l'artista si truvava u so autore ritrattu da una riflessa in u spaziu: l'odiu diritta hè vende in u ritrattu, ma in a realità hè stata dannata da l'aricchia in u sinistru.

8. Grant Wood, Gòticu americanu, 1930

In a pittura americana, sta stampa, cù i rossi tristi è tristi di u persone di Iowa, hè cunsideratu cum'è u più tristi è oppressivu. Dopu chì u cartulare hè statu exhibitu in Chicago à l'Art Institute, i ghjudici ùn aportanu micca e so premere ingaghjamentu è sò stati classificate com'è stampa satìrica. In ogni casu, u curatoru di u museu hè stunatu è crede chì l'imaghjini di i campagnoli di u tempu si riflettunu quì. Influenzau u risultatu di a valutazione finali, è eventualmente Grant Wood hà ricivutu un premiu di $ 300, dopu chì u museu hà compru immediatamente questa foto. Allora u ritrattu cascò nantu à e pagine di i ghjurnali.

In ogni casu, sta stampa ùn hà micca pruducennu stu admirazione, cum'è in u museu curator, trà l'abitanti di u statu di Iowa. À u cuntrariu, u mari di critica cascò nantu à stu travagliu, è l'Aiovtsi anu influenzatu, chì l'artisti prisintetini in such maniacu è ombre. Dopu, l'artista spiegò chì passendu u statu di Iowa, hà truvatu una casa bianca interessanti, custruitu in l'stile di carpinteri gothic, è hà decisu di creà i so abitanti nantu à a so supposizione, è ùn volenu micca offend à i paisani di u statu.

L'artistu hà apertu ancu i nomi di i sitters da ellu chì hà scrittu l'imàgine: a ragazza in u fanzine unfashionable hè scritta da a so sughjura, è l'omu sternu cun una miracula dura hè l'dentista di l'artista, chì in a vita ùn hè micca stata muratu. Eppuru, a Sister Wood hà mantente insatisfied, hà dettu chì in a stampa puderia esse mistade per una mòglia di duie volte l'omu più oldu. Cusì, solu cù e so parolle cresce chì u canvas si mostra u babbu è a figliola, ma l'artisti mai hà cunsideratu micca.

9. Salvador Dali, una ghjovana virgine chì si rendes à Sodom sin, cun l'aiutu di i corne di a so propria castità, 1954.

Finu à a reunione cù Gala per Salvador Dali hè statu una musa è mudellu part time cù a so Anna Anna Maria. In u 1925 u publicu era stampa "Figura da a finestra". Ma un ghjornu l'artist s'avevanu di abbandunà una insulta insultava nantu à una di e so òpere nantu à a so mamma: "In ocasioni chiuchju nantu à u ritrattu di a mo propria, è mi piace piacè". Per questu trucu chicusu a suredda ùn hà micca pirdunatu, postu chì a so rilazioni hà deteriorate.

Quandu Anna Maria in u 1949 pubblicò u so libru titulatu "Salvador Dali per l'Omi di a Sister", ùn descriza l'admirazione di l'artista, chì facia l'El Salvador stessu furious. E, sicondu i sperimentati, in rende da a sughjera di u libru in u 1954, l'artist offisu crea a stampa "Una vèrgine virginia chì si rendes à Sodom sinè cun l'aiutu di i corne di a so propria castità". In questa stampa, u paisaghjeru fora di a finestra, i rizchi è a finestra aperta sò nisati chjappu cù a stampa "Figura fora di a finestra".

10. Rembrandt Harmens van Rijn, Danae, 1636-1647

In u travagliu di restaurazioni in i 60 di u XX sèculu, a stampa hè stata radiata da ragi X, dopu à quale fù cunnisciutu chì Danae hà 2 carichi. In prima, a faccia di a principessa era scritta da l'imaghjini di a mòglia di l'artist Saskia. In ogni casu, a so moglia murìu in u 1642, è dopu a so morte, Rembrandt cuminciò à travaglià cù a so mistress Hertie Dirks. Dunque, a pittura hè stata finita da l'artistu digià da ellu, è a faccia di Danae hà cambiatu, facendu simili à l'imaghjini di Dirks.

11. Leonardo da Vinci, Ritrattu di Madame Lisa del Giocondo, 1503-1519.

In u mondu, Mona Lisa hè ricunnisciuta com'è perfetta, è u so sonniu hè ternu è misteriu. U misteru di stu surrisu era pruvatu à scuru u crìticu articu è à l'uttinu dentistu americanu Joseph Borkowski. Sicondu a so opinion esperta, una teoria hè stata avvicina chì a "bella Mona Lisa" riri cum'è di manera misteriosa per una ragioni simplice - ùn manca assai di denti. Studiu i fragmenti dilate da a so bocca, Ghjiseppu anu cunzidiratu a scarsità di ellu, perchè ellu chì qualcosa di successe à l'heroina, per quale ellu hà perditu un nùmmuru significatu di denti. U so surrisu hè tipicu per un omu chì ùn hà micca travagliatu di fronte.

12. Ferdinand Victor Eugene Delacroix, Libertà per a Barricada, 1830

L'historiadoru Articulu Etienne Julie crede chì l'imaghjini di Libertà hè scritta da u famusu rivoluzionariu di l'ora Anna Charlotte, chì era un cummandante è lavara donna di professione. Questa donna dispirava andò à i barrikadi è anu uccisu i 9 fratelli reali. À stu passu assai curaghju, a morte di u so fratellu, chì cascà à e mani di i guardiani, hà suscitatu. Un bare nettu in Libertà in u ritmu means chì a demucrazia è a libertà stessu hè a listessa cum'è un cumannatu chì ùn ponia micca a corset.

13. Kazimir Malevich, Piazza Nustrale Suprematista, 1915

Certi parsoni attribuiscenu u putere mistique à a Quatru Negru di Malevich. Invece, cum'è avertitu, l'autore ùn hà micca impastatu nisun magicu in sta stampa, è a stampa hè statu veramente chjamata "A battaglia di i bianchi in una Cave Scura". A so inscription hà scupertu da i specialisti di a Galeria Tretyakov.

A squadra ùn hè micca abbastanza squadra, postu chì ogni parte hè paralilla à l'altru, ma ùn hè micca a negligenza di l'artistu, ma u so desideriu di creà una forma dinamica mobile. E nìvuru hè solu u risultatu di mischjà culori di sfarenti sfumature. Hè probabelmente Malevich hà risposta cusì à a scena d'un altru artista Alfons Alla, chì hà pittatu un rectangulu completamente nìttu, chjamatu u travagliu "A Battaglia di i Negri in a Dark Cave Deep in the Night".

14. Gustav Klimt, Ritrattu di Adele Bloch-Bauer, 1907

Dopu u sicretu di stu ritratti si trova un triangulu d'amore trà a patrona di Bloch-Bauer, u so maritu è ​​artist Klimt. U fondu hè chì trà a moglia di un magnate di zuccaru è un artista populari di quelli anni, un rumore turbulenti hà fattu un intornu, è probabbilmente tutti di Vienna anu avutu.

Quandu sta nutizia righjunsi u maritu di Adele Ferdinand Bloch-Bauer, decide di vende nantu à i so amanti in una manera inusual.

Stung da a tradenza di a so moglia, Bloch-Bauer vultò à u so amante Gustav Klimt cun l'ordine: per scrive un ritrattu di a so mòglia. Lu grandi Tycoon hà dichjaratu chì ellu riceve i ritratti di a so mòglia, è l'artist deveria da fà centenari di novi sketch. E questu hè necessariu per l'artistu di fà solu fà turnà da u mudellu Adele Bloch-Bauer. Allora Adele vi vede cum'è a passioni di Klimt per u so scumparta, è a romanzu scumparà.

Comu a cunsiquenza, u pianu insidichò di Ferdinannu hà travagliatu cum'è avia avutu, è dopu à scrive l'amori finali chì partianu per sempre. In ogni casu, Adélie ùn sapia chì u so maritu era cunsunitu di i so affari amatori cù l'artista.

15 Paul Gauguin, duv'è aghju venutu da? Quale hè noi? Dove si trouve? 1897-1898.

Questa stampa hè stata un prugettu di viulenza in a vita di l'artista, o più bien, hà veramente ritornu à a vita, dopu un successu di suicidiu. Hà scrittu un travagliu in Tahiti, induve ellu hà scappatu da a civilisazione. Ma questu tempu ùn si vutianu e cose cumplicità: a pobrezza constante portanu l'artista imaginariu per una depressione profonda.

Quandu finì u pittura com'è testamentu à l'umanità, è quandu l'òpira maestra fù rializata, l'artista desesperatu si n'andà à a muntagna cù una casu d'arsenicu per finisce a so vita. Tuttavia, ùn hà micca calculatu a dosi è, inghjuliatu cun dolore, torna in casa è sughjò. Dopu u despertu è a cuscenza di u so attu, l'articulu hà tornatu à a so sughjetti di a vita, è quandu turnava in casa tuttu era normale, un risultu creatore cuminciò, è e cose si fighjenu.

U sicretu di sta stampa hè chì devi esse lettu da a diritta à a manca, cum'è i testi cabbalistic chì l'autore di a pintura hè fascinatu da quellu tempu. U travagliu annunzià a vita spirituale è fisica di una persona da u nascita à morte (in u cantonu ghjinatu ghjuccu u zitellu hè disegnatu com un simbulu di nascita, è in u cantu uccottu abbandunatu - a età vechja è un paese cù un lizard com'è un simbulu di morte).

16. Peter Bruegel l'anzianu, proverbii olandesi, 1559

Sta veramente travaglia di maestru cuntene in nimu, nè più nè menu, ma circa 112 proverbii. Certi anu di parlà di stupidità umana. Parechji sughjetti in questa ghjurnata: "armati à i denti", "veli in contru à a currente".

17. Paul Gauguin, paesi bretone sottu a neve, 1894.

Questa stampa rifletti a prufundità di a fantasia di l'omu, cum'è l'arti pò esse vistutu in modu diversu. Per a prima volta, a tela si era cummircializata dopu a morte di l'artista in una subacque per un miseraghju seti franchi chjamati "Cascate di Niagara". Hà succorsu perchè l'organizzatore di auction penduò à a cima cù i so pedi è vide una cascata in a stampa, è micca un paese, coperto di neve.

18. Picasso di Pablo, Camera Azul, 1901

A suluzione di sta stampa hè stata riesciuta per i stòrici di l'arti solu in u 2008, dopu chì era illuminatu da a radiazioni infrared. Dopu questu, a seconda foto o, probabbilmente, u primu fù scupertu. Sottu l'imàgini principali di a donna in a stanza blava, a figura d'un omu vistutu di vestitu è ​​una farfalla, sottumenda a so testa cù a manu, diventà chjaramente visibili.

Sicondu l'espécie Patricia Favero, quandu Picasso avia ispirazioni, aghjustò immediatamenti u cepillo è cuminciò à scrive. E forsi, à u prossimu momentu, quandu a musee li visitava, l'artista ùn avia micca un canne in bocca à manu, è ellu hà da ripiglià una nova stampa nantu à l'altru, o Pablo ùn hà micca solu soldi per i canvas.

19. Michelangelo, A Creazione di Adam, 1511

Questa stampa pò esse chjamata lezzione di anatumia. Cusì, sicondu l'spezii americani in neuroanatomia, a scatula mostra un grande culuritu cù e parti visibili di u visu, per esempiu, a glutula pituitaria, u cerebellum, i nervi otticu è ancu l'arteria vertebrali, chì hè presumitu da una cinta verde brillante.

20. Michelangelo Merisi da Caravaggio, Lutnist, 1596

Questa stampa hè statu exhibita in l'Ermitage per un tempu assai longu sottu u nomu "Lutnistka". In ogni casu, in a prima mette di u XXu seculu, i stòrici di l'arti è l'experti anu truvatu chì sta fotografia palesa un ghjovanu, micca una zitella. À questu pensu chì èranu pusessui per noti chjinate davanti à l'imaghjini di un omu. Puderanu vede u briganti partitu maschile di Madrigal Jacob Arkademt "Sapete chì ti vògliu". Hè per quessa, hè improbabile chì una donna facenu scelta per cantà.

Inoltre, duranti a vita di l'artista, duie u lute è u violinu, chì sò ripprisentati nantu à tile, erani cunsiderati strumenti musicali exclusivamente maschile. Dopu sta cunclusioni, sta fotografia era esse exhibita sottu u nomu "Lutnist".