Psiculugia soziale

L'attitudine di a psiculugia socia è l'ideulugia di a societat hè assai cumplicata, ancu cunfondante. Dopu tuttu, pari, unu de unu di l'altru, ma di l'altra banda, unu escludisci parchì l'altra. Si dividendemu sti dui conceptu cum'è solu, volumi chì a psiculugia socia hè a percepzione emulatoria di u mondu, è l'ideulugia hè u fruttu di u razziunalismu. Eccu, i cuncetti sò assai contradictori.

Chì hè a psiculugia socia?

A psiculugia publica è a cuscenza suciali sò in ogni epica, u populu è ancu a classe. Ghjè una cullizzioni di tradizioni, costumi, avvenimenti stòrici, costi, motivi, sentimenti , etc. Ogni nazione hà a so pròpia psiculogia sociale, cum'è averia da l'espressioni comu "precisione German", "puntualità suvita", "attitudinalità italiana".

Ma, però, in u populu chì stà in una sola epoca, puderà regnà una psiculugia di i relazioni sociale. Questa hè una divizia di classa, quandu a ghjente hà e cose caratteristiche cumune in cunnessione cù a pertenzione di un populu è era, ma cumpete una manera diversa.

Ciò chì hè ideulugia?

Allora, avemu venutu à u puntu di u cuntattu di a psiculogica suciale è l'ideulugia. L'ideulugia hè ancu un riflessu di u mondu, ma questu prucessu si prisenta à un nivulu più altu - micca nantu à l'emuzioni, ma in u teoricu.

Hè tìpica, l'ideulugia hè furmata cum'è u fruttu di u pensamentu razionale di i rapprisentanti "talentu" di a classa (è u fundatore di una direzione ideologica ùn deve micca necessàbbili appartene à sta classe). Per esempiu, l'ideulugia cumu quale l'esclavitud è a subordinazione di a brigeria hè dolenta, pò esse facilmente proclamatu per una persona perchè stessu di a burguesia.

Sicondu u famusu "ideologue" - Karl Marx, ideologi (teoristi, pensatori) vèninu, in principi, à i so cunclusini cum'è u populu. Solu i cunzulenzi di l'ideologu sò teorichi, ma i pòpuli righjunghji in u stessu in a pràtica, in pràtica.