Shock! I scientisti amparanu comu Maria Maddalena vera veramente!

I disghju di circà à u passatu ùn hè micca menu interessanti per i persone per sapè ciò chì l'aspetta in u futuru. E tecnulugii muderni in stu mutivu vi sò sempre pronto per aiutà!

Eppo, pocu pocu l'antropòlogi hanu chistu scandalizatu per vede cum'è quellu chì i caratteristi stòrici hà veru pocu da a ricustruzzione di a so presentazione , è oghje sò literalmente ... invucatu nantu à u sacru, perchè u novu sfide à acquistà à a verità sò i restosi chì pertenenu à Maria Magdalene stessu!

Cio nettu chì Mary Magdalene hè unu di i brevi caratteri biblica chì u locu di u funestu hè cunnisciutu. Hè stata scuperta prima di 1280 da i monacchi durante a custruzzione di u monasteru dominicanu in Saint-Bom, chì era in u sudu di Francia in l'insistenza di u Rè Carlu II di Napuli.

Basilica di Maria Magdalene in Saint-Maximin-la-Sainte-Boom

Allora, in u sarcòfagiu marmo, ùn vedenu micca solu relìquii, ma ancu una nota chì dice: "Eccu u corpu di a benedizzioni Maria Magdalena". Grazie à u testu di l'accumpagnamentu, truvava chì i restani eranu quì perchè u timore di perdienti dopu l'invasioni saracini. Prima di questu, eranu restuini in un antru tumbu, in quale Maria Magdalene hè stata colacata immediatamente dopu chì abbandunò per un altru mondu.

Apertura à a Basilica di Maria Magdalena in Saint-Maximin-la-Sainte-Boom

Dopu da u ghjornu oghje u locu di i reliqui hè a chjesa di Saint-Maximin-la-Sainte-Boom in Pruvenza, in u quali, in particulare, u craniu di Maria Magdalene hè guardatu.

Sarcophagiu di Maria Magdalena in Saint-Maximin-la-Sainte-Boom

Philippe Charlier, prufissore di l'antropologia in l'Università di Versailles, è Philippe Frosch, medicale forensicu, anu permessu di investigà, ma, cum'è tutti i scentifichi, abbandunonu u dirittu di dubbità a verità di u findu, ma a maiò parte di tutti vulevanu piglià da l'ombra d'anonimatu.

Relìquiario cù a tela di Maria Magdalene

Cusì, trascendendu u casu di vetro, Charlier è Frosch facia più di 500 trisciuti di u cranu à sfarenti angoli. Basatu annantu à sti ritratti, puderanu crià un mudellu di computtu tridimensionale di a faccia chì mostrava caratteristiche cum'è a talla di u cranu, a forma di i capelli è l'esitu di l'osse facial. A forma di u nasu è l'altri signali sò stati determinati nantu à l'età, u sessu è l'etnicità di u cranu. I ritratti di u capeddu hà cunfirmatu chì a donna hà avutu un culore di castagnu scuru, è u tonu di a pelle hè stata determinata nantu à i fondu tipiche di i meditarrani. A più impurtanti, studii anu dimustratu chì Maria Magdalene mortu à l'età di 50.

Vulete vede ciò chì anu? Bonu, poi tengo u to breath ...

Sicondu Frosch, u prucessu di ricustruzzione sviluppatu era sviluppatu nantu à i metudi judici, chì sò aduprati da u FBI per investigà i crimini. Oghje, i scientisti chì sperenu chì sò stati permessi di cunducerà prucessi di DNA à e restu di a determinazione di l'urìggica geografica è di restituurà u corpu integrale, per piglià a basa l'ossi femori è costali.

Pensemu chì u misteru di a parsunalità di Maria Magdalene è à questu ghjornu hè una materia di disputa.

Sicondu u testu di l'Evangelu, a Chiesa Ortodoxa o cunserveghja cum'è un Miritariu, guaritu di i seti dimonii chì seguitavanu a Cristu, era prisente à a Sò Crucifixion è era a prima di i persone per riceve a Resurrección di Ghjesù. In a Chiesa Catelica, Maria Maddalena hè identificata cù l'imaghjina di una ramata penitente. Poi, sicondu a terza averna (apòcrifu), hè chjamata a segreta era di Ghjesù Cristu.