In certe volte in a vita, ci sò dubbidi nantu à a realità di ciò chì succede, è deve vede i vostri ochji chì tuttu sparisce. Cù ricordi di u passatu, u pensamentu si spargiu de sternu, è se certi avvenimenti hanu fattu u realitariu, o hè un ghjocu d'imaginazione. Tutti issi idee ùn sò micca novi. Anu esiste per un bellu tempu è riflettanu l'essenza di u solipsisimu.
Solipsism - chì hè?
In u IV. AC U filòsufu grecu è un uratori expert George de Leontini, discussendu a categuria di "non-esistente", formulata è sustinuta diversi postulati:
- Eternu ùn esiste micca.
- Sì ci hè un esse, ùn hè micca sapè.
- Se l'esistenza hè pussibule, hè impussibule di spiegà.
Cusì, per a prima volta, nascita un cuncettu, proclamatu a cuscenza di l'omu cum'è l'unica rialità attuale. Puderete, fù sviluppatu è un fundatu in a teoria di u solipsisimu. In modu scientificu, u solipsisimu hè una duttrina chì nigava a fiducia di u mondu chì ci tocca à noi. Unicu stessu hè una rialità chì hè accessibile per l'omu per influenza è intervenzione.
Solipsismu in filusufìa
Cum'è una direzione filosofica, u solipsismu hà fattu forma in u Medievu. U solipsismu "Pura" in a filusufìa hè una tendenza rivoluzione è in a storia una scelta cusì cusì di tali visioni hè pocu rara. U rappresentante più famosu di sta direzzione (in più di diagnosi psichiatri) hè Claude Brunet (un duttore di professione è filosofu per vocazione), chì cridianu chì in u mondu ci hè ONLY ON - l'unicu subjectu di pensamentu ideali. Tuttu u circondu di u sensu hè creatu da u putere di a so cuscenza è cesce d'esse da u mumentu chì ellu scurdassi.
A diffarenza tra u solipsis è u scetticismu
U principiu basu di l'escepticismu hè un dubbitu nantu à a verità di tutte e cunniscenze di u mondu cun noi. U solipiscenzi è u scetticismu sò distinti da idee fundamentali:
- I scircetti dubienu a pussibilità di sapè a natura di e circundante, i solipsisti sò sicuru chì e cose sò rializzate a realità.
- I scircetti ùn anu micca sicuru di a verità di u sapienti annantu à u mondu esternu, i sulipisti dicenu chì a cunniscenza pò esse solu da a so cuscenza propria è a sensazioni propria.
- A causa di l'utopia di i teurenzi affidati è di a inferenzi generichi, i scettichi sò offruti cunfinate à una spiegazione di i fatti individuali. I solu cumannati creanu chì un fattu hè u so sentimenti è a so credenze in a so esistenza, per quessa, hè inesplicibile, è ùn ne ùn mancu bisognu di prova.
Tipi di solipsisimu
Essendu trà dui pilastri di a filusufia (l'idealisimu è u materialismu), u solipiscenzi cambia da u flussu rapidu di l'idee radicali per un flussu calmatu versu l'argumenti lochi.
- U solipsismu metafisicu ùn denega a rialtà di tuttu ciò chì, solu per ellu stessu.
- U solipsis epistemològicu permette a probabilità di l'esistenza di l'universu è a cuscenza di l'altri individuelti. In ogni modu, hè pussibile sapè di manera fiducia u mondu esternu solu empiristichi, è questu faienti micca scientificamente.
- U solipsismu metodologicu tistimula chì a realità deve esse basatu in fatti incontestable cunzuscente, perchè ancu a presenza di sensazioni sensitivi pò esse iniziati da interferenza esterna.
- U solipsismu eticu hè identicu cù l' egoistu è l'egocentrismu. A creda in a natura illusoria di l'altri fa un individuu capaci di atti virtuali, sguassate barrieri siculogichi à a so cumplitimentu è sguassà un sensu di responsabilità.
Solipsism - libri
In u mondu mudernu, a teoria di u solipiscenzi com'è una duttzia scentifica si vera assurdu, ma dinò assai assai interessanti per a fiction. R. Bradbury, S. Lem, M. Bulgakov è altri scrittori cunnisciutu crescenu contatti mistici è fantastichi chì pigghanu u lettore da a realità. Victor Pelevin, un romancier mudernu, hà dichjaratu u metu littirariu criticu criticu u utilizatu à creà i so opiri:
- "U novu Dream di Vera Pavlovna" . U pulverizadoru di u bagnu publicu hè cunvinta chì a so propiu causatu Perestroyka in l'URSS.
- "Chapaev è u ventu" . U protagonista si move da una rialtà à l'altru, tentativu di determinà u veru.
- "Generazione P" . U graduatu di l'Istitutu crea una realità publicitaria.