Extrasystolia hè una violazione di u ritmu corpu usualmente, accumpagnata da una cuntrazzioni straordinaria di u musculu. Cù l'extrasistole atriali, i focu di l'impulsi sò situati in l'atria. Stu fenominu hè difficiule di chjamà una malatìa. Manifesta extrasistolu pò e in pirsunu sanu sane, è quelli chì soffrenu di malatie cardiovascular.
Causes e sintomi di un estrasistivu ndividualu atrial
L'extrasistole auriana hè un fenomenu cumuni chì pò esse pruvucatu da fatturi exogeni è endogeni. I ragiuni principali per u sviluppu di stu tipu d'arritmia sò:
- abusu di nicotina è l'alcohol;
- arterial hypertension ;
- malatia cardiachi ischemichi;
- cunsumu di cafeina;
- accusazione di glucosidi cardiac;
- pericarditis;
- miocardite;
- sìngulu metabricicu;
- difetti di u cori;
- thyrotoxicosis.
Hè impurtante di capiscia chì l'extrasistolu atriali ùn si ponu detta senza prublemi cù u cori. Spécialement s'ellu hè un fenomenu solu. Spessu spessu chì una persona ùn averebbe micca cambiatu in u statu di salute à una arritmia.
Cù l'extrasistole atriana freti, l'aparicio di sintimi sintomi cum'è:
- debule
- curtitezza di respirazione;
- sensu di teme;
- ansietà;
- panicu;
- irritabilidad;
- insomne ;
- un sensu di una palpitazione forte.
Diagnosi è trattamentu di l'extrasistivu atrial
Solu un spéciale ponu diagnosticà l'arritmia. Per stabilisce a curretta diagnosi, deve dumandà prucessi di sangue è urine, risultati d'ECG. L'elettrocardiografia oghje hè quasi u metu più informativu per a determinazione di arritmias.
Ci hè parechji signalamenti basi di extrasistivu atriali, distinguishable nantu à u ECG. Queste include:
- prisenza di pausa compensatori incomplete;
- a pente P 'appressu fora di a cola;
- a polarità di u dentu P "hè deformatu o cambiatu;
- A prisenza di QRST di ventricle extrasistolica, simile à u cumune sinus.
Per quessa, l'extrasistolu atriali ùn hà micca bisognu. A maiò spessu, l'arritmiasea sparisci cum'è un sughjettu cum'è quessa. Per impedisce attacchi di extrasistivu atriali, hè cunsigliu di rinunzià u fume è di ùn abbianà alcolu. L'exercitu rigulari è l'esercitu allivatu seranu utile.
Per parèntesi un attache di arritmià, pudete darà u paci à un sedattivu. Ma l'usu di i medicazione sò ghjucatu solu in i casi estremi.