Patissoni - pianta è cura

Patisson hè una pianta annuale herbacie. Agrotechnics hè vicinu à u zucchini lucali, ma u patisson hè più termofili.

Patissoni: Sposcione, cultivare è cura

Quandu pè a siminari li patissoni?

Patisson si ponu piantate da e parolle. I Seeds sò stanu da u 10 à u 25 di aprili. Sò à pudè sazià à una temperatura ambienti di 14-15 gradi. Per una sola stagione, pudete fugliate parechje volte. In questu casu, hè bisognu di observà l'intervalu trà i culturi di almenu 5-6 ghjorni. Allora tutti quandu tutta l'estiu, sempre seranu patizzii freschi nantu à a tavula.

Per stimulà a germinazione iniziale di sementi, ponu esse immersi in una solu suluzione boricosa (per un litru d'acqua, 20 mg di pollu). Allora sò stati posti in bagpiaghji è manteni a temperatura di l'ambienti per un ghjornu. Dopu à questu, i pomi avianu adupratu à l'acqua corrente è seccu. In u risultatu di a preparazione di semen, u patissinu sarà più attivu è riceve 20% più di frutti.

Un mesi dopu, i pianti sò pronti per piantava in u terra aperta. A piantazione di i patissoni hè ghjucalizata per u 15 a 20 di maiu, pittendu e pianti di u paese di a terra, scorri à i cotyledonous foglie.

Cumu puderà pianificà?

Patissoni cum'è a luce, a terra aperta, ben calcinata è ventilata.

Per a pianta di squash, hè megliu preparà a terra da u vaghjimu. L'abbitanti orgànichi (fosforu, potassiu) sò intruti in questu, scavalcatu, pruvatu di micca per fallu u cecciu di a terra. In a primavera, finu à chì a neve vende, a terra sughjireghja un pocu, hè bisognu à fraccià u travagliu. Aduprate rake necessariu di livassi a superficie di a terra. In più, i fertilizzanti minerali (nitrate ammonium) sò intruti. U lettu aghju esse limed.

Circa una settimana prima di a pruduzzioni propiu, u territoriu ci deve esse dugnu.

Dopu a preparazione di u tarritoriu, hè spartu cun acqua corrente, a tampiratura chì hè di 40 gradi. In un metru quadru di a zona hè dumata cinque litre d'acqua. Allora i letti sò cupbi cun un film.

Dopu à 4 ghjorni, a film hè scurazione è si trasiu direttamenti à a simminzioni.

In u mezzu di i letti facenu bughjetti 3-4 cm in u profunnu. A distanza trà i tote sianu da almenu 90 cm.

Prima di cultivà in i pieni di coglie in ogni burillo aghjunghjenu un pianu grapittu di fustu di legame è humus. Dopu dui zoni sò mette in un bughjone è sipoltu cù a terra. Se e crescite, dopu una sola planta pò esse trasplantata.

Dopu chì i pomi sò nantu à i letti, i archi metallichi sò stati posti è u polietileniu hè filmatu nantu à elle, affissante e furniri cù cunnessione di serra. Se dopu à a piantazione di e manni in a terra aperta, hè statu un pezzu chjuchevule, invece i pianti di cuddini pò esse cuparti cun un film più à salvà da a morte.

Cumu campà squash?

Patissini cultivati ​​in forma d'arbulu, chì ponu esseri frutti bianchi o gialli, secondu a variità.

A pianta hè assai esigenti à a tarra è a precisa fertilizazione contundente cù fertilizanti. Sì ùn sò micca bè, allura i patissoni saranu poviri, è u so rendimentu diminuinu. U fruttu stessu sarà chjuche è rudo.

U cullizziunatori cumincià à coltu à quandu i frutti si righjunghjenu à una dimensione di 7-12 cm. Se ti lasciate a squash per crecià più, u so sviluppu pò esse ritardate, è u gustu hè persa. Frutta pronta si ponu guariscenze parechje tempu - finu à quattru misi. In ogni modu, u gustu di elle hà da esse diventate.

A cura di i patissoni hè a seguita:

Sì tutti i cundizioni di crescente è cura di i patissoni sò cunnisciuti, puderanu cugliu in tuttu l'estiu è finu à a prima frette, cum'è i patissoni sò e corsi resistenti à fretura.