Arachnofobia

Di tutte e variità di e fobie, l'arachnaphobia hè unu di i tipi di più scentifichi chì anu sapiatu à l'omu. U nome di sta maladie vene da u grecu (arachne - spider, è fobia - teme). L'archnecobbia hè un scantu di l'aranci - a frustrazione hè spressione in temerà incontrolatu di l'aranci, a qualunce di a so dimensione, forma è apparizione.

Statistiche data dicunu chì unu à cinque omini, è quasi unu in tutti e trè dituluri, sò affettati à un certu puntu da sta fobia. L'omu è l'aranessa anu una longa storia di cuntatti, perchè quandu i nostri babbi cose una vita primitiva, ancu da quelli chì anu ghjunghje à l'aranci. Inoltre, cum'è secondu ciò chì hè cunnisciutu, ci sò parechji dicini di millaie di spezie d'aranni nantu à a terra, è viranu praticamenti in ogni locu, da i frutti foresti di e latitudini di u nord, à i deserti ardri, da altari l'altupiani à i marseille è i reservoirs.

Cumu hè questu u scantu di questu scantu, avete mutivu veri? Trà i pussibuli tiurii, l'assuntu hè avanzatu chì l'organu più vivu hè esternamente differenti di a persona, u più forte u prughjettu à u rejetu in noi.

Di sicuru, l'araniti sò difficiuli di invià attraversu, ùn anu micca differente a bellezza estetica, cum'è e libellini, farfalle, o quarchi scarabeci. Inoltre, armi parvene in unanimità è si movenu cù una grandezza veloce, spessu sottu sproporcu cù a so dimensione. È finarmenti, u so cumpurtamentu, spessu desaficiu a lògica umana, una spidera chì fughjia pò esse ghjustu in a vostra direzzione, de sternu "fianchi", è alcune specie ponu saltà una longa distanza.

Quandu a persona si dice chì, quali sò e cundizzioni, sò disgustati fisici, chì dà l'aranciu una caratterizazione cusì fugliosa, disgusting, repulsive. À l'aranfobubiu, scantatu di l'aranci, manifestazioni in a crescita di cori, sudatu, debbulizza, a vuluntà di trasfurmà finu à l'ughjettu di u scantu.

Razzioni per u scantu di l'aranci

Malgradu u studiu longu di l'arachnofobia, i causi di l'urìggini ùn sò micca sanu entendi, ma ci sò parechji versioni nantu à questu sughjettu. A maiò parte di l'esperti accunsenu chì prubabile, a surgente di queste teme hè in a zitiddina di a persona, quandu u zitellu incunsciugamente adopteni mudelli di cumpurtamentu adultu, è à u stessu tempu adopca i so teme. Cundutti à i schiarisi di i scimomi dimustrò chì i primati cultivate in captivity, ùn temenu micca e serpenti, ma essendu entre i parenti di u crescente in a salvezza, cumincià à copià rapidamente a so linea di cumpurtamentu, è cumincianu a mostraru u timore di i serpenti. Prucessu da questu, i scientisti dicinu chì l'arachnofobia hè un mudellu di cumportamentu chì emerge in i primi stadioni di u sviluppu umanu. Fate i mutori di a prevalenza di l'arachnofobia, citatini deve esse fattu di u rolu chjamatu di u folkloru folklatu è, in particulare, di a industria cinematografici moderna, chì detica l'aranci di l'assassini, l'inghjuli pirsievuli, insidiosi è velenużi di l'omu.

Forsi, per quessa, a più cumuna è l'armi in l'Europa occidentali è in l'America di u Nord. E questu in sparti u fattu chì in queste paese, aranci veninu chì ùn anu micca fattu. À u listessu tempu, l'abitanti di parechji paesi sviluppati ùn sanu micca u prublema di l'arachnofobia, à u cuntrariu, in certi paesi l'armi anu ancu usatu per l'alimentariu.

Acofobia - trattamentu

Comu trattamentu per l'arachnofobia, aducazzioni riluttanti hè compigliata. Lu paci, nisun casu ùn deve esse completamente isolatu da a fonte di i so teme, prima di ridivà di l'arachnofobia. À u cuntrariu, hè cunsigliu per observà a vita di l'aranci. Dopu, in i tempi sussistanti di a terapia, pudete puru contactà aranci, i purtemu in manu, perchè chì u paci hè cunvincu chì l'armi ùn hè micca in ogni modu periculariu.