Inoltre, in un annu o quattru anni di GV, a crisa di i lascita spessu occuru chì ponu purtà à u cessation completu di l'alimenta si a ghjovana mamma ùn sà micca cumportatu. U tempu più tranquillu è ghjelu per una mamma d'infermeria hè u piriudu di a maturazione matura, l'iniziu di quale ogni donna hà cresce cù grande impatenza.
Quandu hè a mugationi maturu stabilitu?
U periodu di a mugitura matura si produheghja quandu u pettu hè sempre suave, è ùn ci hè casi micca mare forte di u latte, solu à i casi chì u tempu passatu da l'alimentazione prevale. In regula, questu hè 1-3 mesi dopu à u nàscita, ma po chì succede un pocu tardu, perchè tutti l'organisimi sò individuali.
Certi oghji ghjovani ùn pò micca capì ciò chì succede à elli, perchè a so sensazioni cambiatu in modu brusgiamente à u cuntrariu. Finu à quellu tempu, u pettu di a donna era casi sempre pesante è chinu di latti, apparti, spessu si senti cusì caliente. Avà, i glándulas mamari venenu sempre alluttati, è certi zitelli partenu per crede chì si trovanu per esce.
In fatti, questu hè assai luntanu. À u cuntrariu, u pettu di una mamma in infertile cumencia à u travagliu è adatta à i bisogni di u zitellu.
In casi rari, quandu una donna regula artifice a quantità di latti in parechji manere, u lattozu maturu pò micca esse in tuttu. Questa puderia affettuarle a cumulazione è e immune proprietà di u lettu di mamma, per quellu chì ùn ùn furnisce tutte e necessità necessa di e foglie è ùn pò micca prutezzione di e malatie.