Unni hè u infernu?

Longa una gran attenzione era pagata à u stessu postu chì i piccatori esperonu a so esekzione - etermanu tormentu. A cosa più interessante hè chì ogni religione hà a so propria mita, in chì era dettu di quale hè u infernu.

Mitu antichi

In i miti antichi, si dice chì l' infernu hè una parte di l'oltre vita chì hè in una cunfigurazione profunda, ma solu i morti attraversu e porte di l'infernu chì sò sottu guardianu pò parte. A mitulugia greca antica dici chì ùn ci hè micca una siparazioni chjaru trà u celu è l'infernu. L'unicu rispettu à u regnu scuru sottu a terra hè u capu, chì si chjamava Hades. Tuttu ognunu si fa quì da a morte.

L'antichi grechi dìssenu chì e porte di l'infernu sò. Iddi eranu chì era in un locu in a parti occidentale, perchè alluntanate a morte in u punente. I paisaghji antigui ùn anu micca aduprà u celu è l'infernu, in a so presentazione era un regnu unicu solu chì era una parte integrante di a natura.

U locu di l'infernu in literatura è religione

Se vi vede a religione musulmana è a cristiana, anu deve esistalla chjaramente entre u infernu è u celu. Quandu induve l'intrada hè un infernu, in a religione pudete capisce chì hè in u infernu, è u celu hè in u celu.

Ci sò parechje autori chì spessu si ponu riferenu à i sugetti di l'oltritomba. Per esempiu, D. Alighieri in u so travagliu "A Comedy Divina" ci conta aboutu induve l'infernu terrenu hè. Sicondu i so idee, ci sò 9 cilibri di l'infernu, è a lucazione di u infernu stessu hè un ingutellu grandi chì righjunghja u centru di a terra.

In a zione, l'esistenza di l'infernu hè rifiuttu, perchè ùn pò micca sentuatu è simplicemente calculato.