Ci hè una vita dopu a morte - evidenza scintìfica

L'omu hè una criatura strana ch'ella hè assai difficiuta di cuncilià cun u fattu chì hè impussibile di vive per sempre. Hè sopratuttu chì deve esse nutatu chì per assai immortalità hè un fattu indiscutibile. Ciò più recenti, i scientisti sò stati prisentati cun evidenza scentificativa chì saldà quelli chì si interessanu à esse s'ellu ci hè a vita dopu a morte.

A vita nantu à a morte

Hè stati studii chì traduceru a riligione è a scienze: a morte ùn hè micca a fine di l'esistenza. Perchè solu più cà u muvimentu di una persona, ci hè una occasione di scopre una nova forma di vita. Ci hè chì a morte ùn hè micca l'ultimu funziona è in qualcosa altru, in l'esteru, hè una altra vita.

Ci hè una vita dopu a morte?

I primi chì si pudiani spiegà l'esistenza di vita dopu a morte era Tsiolkovsky. U scientist rilevò chì l'esistenza di l'omu in terra ùn cessà mentre u universu hè viva. E l'ànima chì abbandunonu i corsi "mortos" sò l'atomi indivisibili chì camminamu l'universu. Questa era a prima tiurìa scientifica per l'immortalità di l'ànima.

Ma in u mondu mudernu ùn ci hè pocu fidia in l'esistenza di l'immortalità di l'anima. L'omu à questu ghjornu ùn cresce micca chì a morte ùn pò micca esse superatu, è cuntinua per piglià l'armi contr'à ella.

L'anesthesiologicu americanu, Stuart Hameroff argumenta chì a vita dopu a morte hè vera. Quandu ellu hà parlatu in u prugramma "A través del tunnel in u spaziu", era statu dettu di l'immortalità di l'anima umana, di ciò chì era fattu di u teatru di l'universu.

U prufessore hè cunvinta chì a cuscenza esisti da u tempu di u Big Bang. Ci hè chì quandu una persona hè morte, a so ànima dura per esse in l'ispaziu, acquistendu l'aparicio di qualche tipu d'informazioni quantistichi chì cuntinua a "diffusioni è flussu in l'universu".

Hè sta propiu ipotesi chì u duttore spiega u fenomenu quandu un paciente prutje a morte clinica è vedi "a luci bianca à u fini di u tunelu". U prufessore è u matematicu Roger Penrose hà sviluppatu una teoria di a cuscenza: e ne neuroni di a proteina cuntenenu microtúbuli di a proteina chì accumule è prucessa l'informazioni, affaires à a so esistenza.

Cientificatu solu, u centu percentu di i fatti chì ci hè vita dopu à morte, ma a scenza ci si move in questu direzzione, realizendu diversi esperimenti.

Sì l'anima eranu materiali, puderia esse tistimunziati un'effettu nantu à ellu è fate u vulete per quellu chì ùn vole micca, in esempii di listessa manera ch'ella hè pussibule di forza a manu di una persona per fà u muvimentu cunigenu.

E si a ghjente era tuttu materiale, allora tutti quelli sughjurnate quasi u stessu, perchè a so similarità fisica puderebbenu guadagnà. Videndu a stampa, eseguisce a musica o sintendu a morte di un amatu, un sensu di piacè o piacè, o tristezza in a ghjente saria a listessa, cum'è quandu si sperendu u dolore anu sensu sensazioni simili. E a ghjente hà cunnisciutu chì à a vista di u stessu spettaculu quede fermu friddu, è l'altri preocupe è chianci.

In casu avianu avutu u capacità di pensà, eppo ogni partícula hè di pudè pensà, è a ghjente si sapiamu chì ci sò parechji alti in quelli chì pò pensanu, quantu in un corpu umanu di particelli di una materia.

In u 1907, u duttore Duncan MacDougall è parechji so assistenti rialceranu un sperimentu. Elli dicideru di pende a ghjente di morte di a tuberculose in i mumenti prima è da a morte. Oghji nantu à i morti venniru nantu à scàvedi privati ​​di alta precisione. Hè stata nutata chì dopu a morte, ognuna di elli pèrdite pisu. Cientificatu per spiegà u danimu fenomenu era pussibule, ma a versione hè stata avà chì sta piccula difesa hè u pesu di l'ànima d'una persona.

Ci hè una vita dopu a morte, è cumu si pò esse interete? Ma ancu, se pensate di i fatti, pudete truvà qualchi logica in questu.