Descalzas Reales


Descalzas Reales (Descalzas Reales), o u monasteru di princesses barefoot - un monasteru di u XVI sèculu in Madrid , situatu nantu à a listessa zona di Descalzas. Fù fundatu in u 1559 da Juano d'Austria, figliola di Carlu V (e so cenddi sò sipenati in a cappella principale di u monasteru) è hè operatu.

A storia di u monasteru

Infanta Juan, viulunata dopu un matrimoniu di corta durazioni cù l'erede di u tronu Portuguese, Joao Manuel (u matrimoniu durò parechji ghjorni à menu di dui anni), riturnò in casa. In u situ di l'anticu palazzu di i so genitori, in quale hè nascita (in questu tempu i so parenti visitanu l'azzardaggiu imperiale Alonso Gutiérrez, chì possu u palazzu), hà fundatu un monasteru, trasfirimentu l'edifichi à l'Ordine di Clarissa. Dapoi a so principiu, u monasteru hà servutu cum'è rinumitu principe per i nobili chì si agghianu à u monasteru per esse u matrimoniu indelicitariu. Intruducendu l'ordine, fècenu una cuntribuzione - qualchissia in forma di doti, quarcunu - in forma d'articuli di l'arti, grazzi à quale u monasteru hà acquistatu un colpu impressiunale di valuri artistii. Oghje, Descalzas Reales hè unu di i monasteri più ricchi di l'Europa. Duranti l'esistenza di u monasteru i so muderni eranu rapprisintanti di i nomi più famosu di l'Spagna, cumpresa a famiglia reale, per esempiu, a figliola di l'imperatore Rudolph II Anna Dorothea, figliola di u re di Modena Infanta Maria de la Cruz è altri.

A grand inaugurazione fù stata in u ghjornu di l'Assunzioni. A chiesa cresce in 1564. A chjesa hè una one-nave, a nave cù a lunette hè creata da Francesco Paciotto (chì anu travagliatu ancu in l'Escorial). L'altare hè statu creatu in u 1565, u so autore hè Gaspard Beserr; U vestite è i cori sò stati eretti in 1612 in cunfurmazioni cù u prugettu di Gomez de Mora. U risultatu di u focu di u 1862, l'altare subviassi assai malamenti è fù sustituitu da un altru, ancu da l'autore di Gaspar Becerra; era statu purtatu da l'Università Centrale di Madrid (prima chì era in u monasteru di i Ghjesuiti in u cantonu di i strati d'Obedientzia è San Bernardo). L'altare principali hè impannatu cù l'imaghjini di a Nostra Signora di u beccu Paolo de Sen Leocadio. U travagliu nantu à a ricustruzzione di a chjesa hè statu guvernatu personalmente da u rè Filipe V.

In u 1679 u patrimoniu di u monasteru fù riaccrutatu - era uriginale apertu, era chjusu per conserve u calore in u palazzu; in u 1773 u passaghju spertu faci in una galeria chjuca. L'internu di a chjesa era cambiatu in u XVIII sèculu, i travaglii eranu dirigiti da Diego de Villanueva. In u 1715 pè u decretu di u rè Filipe V, l'abati di u monasteru hà ricevutu u titulu di grandee spagnolu. U monasteru hà anu sviluppatu gradualmenti, u numaru d'edifici ani aumentatu, è dopu un giardinu grande fù spartu in u territoriu di u monasteru.

Chì pudete avete vede in u monasteru di Descalzas Reales?

In u monastru u museu ci sò tinte di Titian è Rubens, Caravaggio è Zurbaran, Luini, Murillo è altri artisti famosi, una cullizzioni di tapissimi recullati è prisentatu à u monasteru da Isabelle Clara Eugenia, figlia di u Re Filippu II, regnu di i Paesi spagnoli. Pudete vedà quì l'opari di i scultori più boni d'Europa, una cullizzioni di muniti è prudutti di cristalline, argentu.

In u monasteru iardinu pudete vede un capu in l'stili di u platerè - hè statu cunservatu da quandu u tempu chì u palazzu era quì. In u listessu stilu decoratu è e cambiette internu di u monasteru.

A notte è una statua di u criaturu di Juan, installatu in a capela, induve a so reste restu. L'autore di l'statue hè Pompey Leoni. L'scala, purtannu in l'arcuni cummigliu, hè imbruttatu cun un fresco chì rapprisenta membri di a famiglia reale, è u frescu "Crucifixion"; u plafond hè dipinta da Claudio Coelho. L'arcade stessu hè circundatu di chapeli chjuchi, in quali ci sò parechje articuli è pittura.

4 altari adornanu u cloister; sò dipinti in u 1586 da Diego d'Urbina. In unu di i nicchie hè u pittura "A nostra Signora cù u Figliolu", autore di Luini. In u cloister di u monasteru, i prucissiunìsoni solenni s'unisca ogni annu durante a Semana Santa.

Cumu quandu, per visità u monastru?

U Monasteru di Descalzas Reales hè apertu per visitazione da u marti à u sabatu di 10:00 à 14:00 è da 16:00 à 18:30. I domandi è i ghjorni fistivi hè pussibule vene da 10-00 à 15-00. U prezzu di a visita hè di 7 eurò; pudete vedere u monasteru è senza rigalu - com'è parte di u gruppu di scursioni (accumpagnata da una guida chì guida in spagnolu). U museu hè apartu in u 1960 cù u dicretu di Papa Giovanni XXIII.

1 è 6 Gennaiu, u 1 u 15 di maghju, 24, 25 è u 31 di dicembre, u monasteru per a visita hè chjusa.

Pudete ancu à u monasteru per metere in linea 2 è 5; andà à l'Opera station.