Chiesa di San Antonio de los Alemanes


A chjesa di San Antonio de los Alemanes, a chjesa, hè situata in u centru di Madrid . A chjesa hè u locu di funesta di dui infanterie spagnola - Berengaria di Castiglia è Aragona è di Custanza di Castiglia.

Storia di a custruzione

Hè statu custrutta in parte di l'hospitalu Portuguese; a custruzzioni principia in u 1623 è finiscinu in u 1634. U stessu hospitalu hè stata fundata in u 1606. A chjesa hè chjamata dopu à Antony di Padova. Ma dopu à u Portugallu guadagnatu l'indipendenza (prima chì era parti di l'Spagna), u tempiu hè statu trasmissu à a cumunità tedesca.

Esternu di a chjesa

A facciata di a chjesa hè fatta di brique è mi pari fermu laconic. A dicurazione di a facciata hè una statua in u stile di Herrera (baroccu spagnolu), raffinannu St Antoine. A ghjesgia hè furnise cù spira octogonal, fatta da legnu è u mortùdore per uvitatu. Sicondu a forma architetturale di u tempiu è a so apparizione hè chjaru chì micca troppu soldi hè statu investitu in a custruzione per ragiò ecunòmichi. Ma l'internu di u tempiu manifesta chì era più spentu nantu à ellu.

Interni di a chjesa

Malgradu u fattu chì a facciata di u tempiu ferma aspetica, u so internu ghjucanu cù a so sofisticazione è u lussu. I mura sò pintatu di frescoes da u pianu à u limitu, in Madrid, forsi, ùn ci hè nudda chiesa, hà pintava accussì "affittuamente". L'autore di i murals hè Luca Giordano. Eccu alcuni di i miraculi realizati da i sante, cumprese u miraculu di a guariscenza di a carne. E so mani sò ancu appartentuti à ritratti di i riti santi - Luigi IX di Francia, Santu Stàbbe d'Ungheria, l'imperatore Henry di Germania è altri. Ci sò ritratti di i re e reelin di Spagna - Filippu III è Filippu V, Maria Anna Neuburg è Maria Luisa di Savoia. Questi ritratti in marcos ovalu baroccu sò situati in l'altare nichè, appartene à u pezzu di Nicola di a Quadra è anu creatu in u 1702. L'autore di altri ritratti hè Francisco Ignacio Ruiz (ancu chì u so ritrattu appartene à u ritrattu di Marianne d'Austria).

A stampa nantu à a cupola hè dedicata à l'ascensezioni di San Antonio à u celu; u so autori hè Juan Careno de Mirando. In l'annu più vicinu di a cupola sò parechji salvatichi portoghese - chisti sò l'opari di u lavu di Francisco Ricci; U so travagliu hè ancu nantu à i prudutti, è nantu à e culleghje.

In a chjesa ci sò 6 altari, tutti quelli sò fatta di diversi artisti. A manu dritta hè l'altare di l'autore di Luca Giordano, dedicatu à u Calvariu. L'altare, dedicatu à Santa Engrasia, hè decoratu cù i pittori di Eugenio Kaghes. L'altare cintrali di a chjesa hè stata creata in u 18u seculu; u so autori hè Miguel Fernandez, è e so sculture da u cutter Francisco Gutiérrez sò adurnati.

A dicurazioni di a chjesa hè ancu una statua di San Antonio cun un zitellu, è una statua di bronzu di San Pedro Poveda, situata in a cripta, induve a prutezza spagnola sò enterrati.

A cumminazzioni di elementi architecturale, scultura è pittura hè un esempiu di l'illusisimu baroccu.

Cumu quandu, per visità à San Antonio de los Alemanes?

U tempiu pò vedà tutti i ghjorni di a settimana da 10:30 à 14:00, ma in l'aostu ricevi ospiti religiosi è visiti à a chjesa da i turisti sò qualchi limitati. A visita à a chjesa hè gratis. Per arrivà, avete bisognu di utilizà trasportu pùblicu , cum'è u metro (linea L1 o L5) o bus (Rutes Nos. 1, 2, 44, 46, 74, 75, 133, 146, 147, 148). In Madrid ancu pudete rentà un caru .