Diu di morte

In parechji religioni, unu pò truvà referenze à a vita di l'oltre, è i dii di a morte , chì sò guidati in l'infernu induve l'anima si trova doppu a fini di a vita nantu à a terra. À i deuses di morte sò deities chì domina u morti o cullate e so ànima.

Diu di morte trà i Slaves

In i slaves, u diu di a morte hè Semargle. Era statu rapprisintatu in u guise di un lupu scurru o lupu cù alti falò. S'è vo passate à a mitulugia, pudete nutà chì u falcu è u lupu era davanti à u soli. Semargle hè spessu mette in antichi borduri, condos di i casi, nantu à a pittura di utensili di casa è in armatura. Per l'eslaviani, u lupu è u falcone ponenu l'impetuosità, scatite, chì spessu attaccanu un nemicu chì suprana a so forza, perchè i guerre si identificanu cù sti animali. Tandu u falcu è u lupu sò cunzidieti à l'ordine di u boscu è purificatu di l'animali dèvuli, facendu a selezzione naturali. In ogni persona vive Semargl chì battete u malu è malatiene in una persona è se una persona di beviche, degrada o pariu, mata i so Semargle, cede o malu.

Diu di morte in a mitulugia greca

In a mitulugia greca, u diu di a morte hè Hades. Dopu a divisiona di u mondu trà i trè fratelli Hades, Zeus è Puseidonu, Hades hà avutu u so putere nantu à u regnu di i morti. Rari raramente venia à a superficia di a terra, preferì à esse in u so infernu. Era cunsideratu u diu di a fertilità, chì dà a vendita di l'intestione di a terra. Sicondu l'Omeru, Hades hè amigusivu è ghjinirosu, perchè nimu pò abite a morte. Aida era assai teme, ancu pruvate micca di disputà in altamente u so nome, sustituì diverse epiteti. Per esempiu, finu à u V sèculu secondu cumencia à chjamatu Plutonu. A moglia di Ines Persephone era ancu cunsiderata a dea di u regnu di i morti è a patrona di a fertilità.

Diu di morte Thanatos

In a mitulugia greca, ci hè un Thanatos deity, personificando a morte è vicinu à u puntu di u mondu. U diu di a morte era onoratu in a famosa Illiada.

Thanatos hè oddiu à i dii, u so core hè fattu di ferru è ùn ricunniscianu micca rigali. In Sparta era un cultu di Thanatos, induve hè statu ridottu cum'è un ghjovanu cù l'ale è incù una torch lentita in a so manu.

Diu di morte cun i Rumani

U diu di a morte in a mitulugia Rumana era Orcus. In u iniziu, Orcu era in l'infernu induve un dimòniu cù una barba, tutta tutta a lana, è quarchi vota era rapprisintata cù l'ale.

Gradually, a so imaghja intersecca cù Plutoni, o in altri modu Hades da i miti antichi greci. Dopu à esse ousted in u V sèculu V sèculu per Orcus Plutoni, u destinatu di u primu mancu serà paragunatu à u granu, chì, cum'è l'omu, hè ancu urdinatu, vende è morre. Forsi questu chì Plutoni era chjamatu micca solu u diu di a morte, ma ancu u diu di a fertilità.

U Diu di a morte in Egittu

In l'Anticu Egittu, a guida di l'oltre vita era Anubis, chì era ancu u guardiastru di i medicini è i vini, u patronu di i cimiteri. A cità di Kinopil era u centru di u cultu d'Anubis. Hè stata retrata com un chacal, o cum'è un omu cun u chjappu.

Sicondu a cunnutazioni di a Corte di Osiris, datu in u Libru di i Mortu, Anubis pesa u cori nantu à e scala. In una tazza hè u cori, è à l'altru - u pane Maat, simbulizante a verità.

Diu di morte Ruki

In a mitulugia giappunisa, ci sò criaturi fittizii chì vanu in u so mondu è vighjàvanu u mondu di i persone. Cù l'aiutu di Notti di Morte, privanu a ghjente di a vita. Tutti quelli chì so nomu hè inscribed in the notebook moriri.

A persona pò usà stu libru di libru se ellu l'infurmazioni. I deuses di a morte sò abbastanza avutru à u so mondu, perchè u Ryuk decide di sguillà a Note di morte in u mondu di a ghjente è vede ciò chì passa.