Monsters di u mari è i monsters di i prufundità di l'oceani

L'attività principali di l'omu hè nantu à a terra, perchè u mondu acqua ùn hè micca tutta sana. In i tempi antichi a gente era sicura chì parechji munti sò in l'oceani è l'oceani, è ci sò parechni evidenzii chì scrivendu i scontri cù e so criatura.

Monsters di u mari è i monsters di i prufundità di l'oceani

Studi di l'abissu di l'acqua anu perseguitu, per esempiu, a Mariana Trench (u locu più profundo in u pianeta) hè stata investigata, ma l'altri munctorii di sta terra più scritti in i scritti antichi ùn anu micca truvatu. Pruditu tutti i pòpoli avè idee nantu à i monsters that attacked sailors. Finu a ora, ci sò richieste chì e persone anu vistutu serpenti enormi, polpevuli è altri criaturi scritti.

Sventola Pelosa

Sicondu storichi critichi, sti muntagni sò stati scuperta in a prufundità di u mari versu u 13 ° seculu. Anu avà, i scientifichi ùn anu capace di cunfirmà chì i serpenti di mare èranu reale.

  1. Un scàttulu di l'apparizione di questi munàstici si pò truvà in l'opara di O. Veliky "A Storia di i Pirsi da Nord". A serpente alcuni a una lunghizza di circa 200, è una larghezza di 20 piddi. Viu in caves vicinu à Bergen. U corpu hè cupartu cù scali negra, in u colpu sò pienghje i capelli è i so ochji sò rossi. E attacca u vacche è i navi.
  2. L'ultima evidenza di una reune di u monstru di mari era circa 150 anni fa. L'equipaggiu di u volu britannicu chì seguitanu l'isula di Santa-Helena hà vistu un gran reptil con una criniera.
  3. L'unicu sciccareddu cunnisciutu, adattatu per a descrizzione - strap fish, chì stà in i lochi tropicale. A durata di u specimenu capitu hè di circa 11 m.I rai di a so finita dorsali sò longu è formanu un "sultanu" sopra a testa, chì pò esse tatu da a distanza da i capelli.

Sventola Pelosa

Monster sea kraken

Una criatura marina mitica chì pari un cefalòpode hè chjamatu un kraken. Hè stata prima cedificata da i marineri in Islandese chì dichjaronu chì pareva una isula flottante cumuna. E li descrizzioni di stu monasteru di a prufundità di u mare ci sò spargiati è cunfirmati.

  1. U navi nurvigile in u 1810 hà avutu in l'acqua una criatura enormosa similar à una medusa, cose era un diametru di circa 70 m. A ricordia di sta reunione era in u ghjurnale di u navi.
  2. U fattu chì u monasteru di u montaggeru in Craceranu, a scienza confirma ufficialmenti in u XIX seculu, perchè nantu à a spedizione eranu trova staghjunghje (quarchi cosa trà u polpo u calamar) simili in description à u kraken.
  3. I marinari dichjavanu a caccia per questi criaturesi è i specimens 8 è 20 m sò longu sò stati capulati. Uni pochi di encounteru cù u kraken finisci cù u naufragiu di a nave è a morte di l'equipaggiu.
  4. Ci hè parechji tipi di kraken, perchè si crede chì i monsters in longhi à u 30-40 m, è nantu à i tentaculi anu pussibulevelli grandi. Ùn anu micca avutu, ma anu un cervellu, l'urganizazione di sensu sensu è un sistema circulatori. Per pruteggiari, sò capaci di sparà velenu.

Kraken

Grendel

In l'epici anglicanu, u dimòniu di a bughjura hè chjamatu Grendel, è hè un troll giganti chì stanu in Danimarca. Scrivite i più grande muntagnelli di u mari, hè spessu inclusu nant'à a lista, ma vive in caverne sottuvane.

  1. Odiò i ghjente è hà suminatu panniculu trà e persone. In a so figura, i diversi incarnazioni di u male sò cumminati.
  2. In a mitulugia tedesca, un mostru mari cun una bocca enormi era cunsideratu una criatura chì era reffirmata da l'omu. Grendel chjamò a persona chì hà fattu u delittu è era espulsu da a sucità.
  3. Doppu stu munstru eranu filmati e cartonii filmati.

Grendel

Mondu marittimu Leviatanu

Unu di i munàstici più famose, scritte in l'anticu testamentu è altri cristiani. U Signore creò ogni criatura in parechje, ma ùn eranu animali in un genaru è questi sò diverse muntagnelli di u mari, a quali Leviatanu hè inclusu.

  1. A criatura hè enormosa è pussedi dui mascighji. U so corpu hè cupartu di scali. Hè a capacità di respira u focu è cusì evapurisce i mari.
  2. In i funzii posteriori, parechji munti di mari di mità foru justificati, perchè Leviàtane hè statu intrudutatu com'è un simbulu di u putere di u Signore.
  3. Ci hè una menzionu di questu situ in e storii di parechji pòpuli. I scientisti sò sicuri chì u Leviatanu era solu cunfunditu da parechji animali di mare.

Leviatanu

U mostru Scylla

In a mitulugia greca, Scylla hè cunsideratu una criatura unica chì stava vicinu à l'altru mostru di Charybdis. Eranu cunsiderate assai perikulu è vuneste. Sicondu e versioni esistenti Scylla era l'ughjettu di l'amuri di parechji dii.

  1. U monstru di mari è una cobra di sei punti chì ha retutu a parti suprema di u corpu femminili. Sutta l'acqua eranu tentaculi, finiscinu cu i capi di i cani.
  2. Cù a so bellezza, hà attraversu i marinara è puderia muzzicà a testa in meza cun una galerie.
  3. Sicondu i miti, hà campatu in u Strettu di Missina. Ulisse avia una reune cù ella.

Scylla

Serpenti di mari

U munista più famosu, chì avia un corpu di serpente, hè Ermungand, una criatura scandinava mitica. Hè cunsideratu u figliolu medju di Loki è Angrbod. A serpente era enormu, è hà sappiutu prumuttu a Terra è aghjunghje à a so cuda, per ellu era chjamatu "Serpente Mundiale". Ci hè trè miti nantu à i monsters di u mari chì scrive a reunione di Thor è Ermungand.

  1. Per a prima volta Thor hà metu a serpente in forma di un cat giant, è era struitu à coglie. Solu hà sappiutu dà l'animali per addivà una paca.
  2. Un altru mitu qualchì prutezzione di Thor chì passa cù u giandu GIMPI per a pesca è aghjunghje nantu à a testa di u toru Yermungand. Hè cresce chì hà sappiutu a smariscà a so testa cù u so martellu, ma per micca per a morte.
  3. Hè cresce chì a so l'ultima reunione sarà un ghjornu chì quellu di u mondu sanu è tutti i monsters di mare si anderanu à a superficia. Ermungand poisonà u celu, per ellu chì Thor hà pigliatu u so capu, ma u flussu di velu hanu abbitatu.

Serpenti di mari

U monacu di mari

Sicondu a nfurmazzioni attuali, u monacu di u mari è una grande criatura humanoid, e so mani sò cum'è parechji è i so ghjambi nantu à a cuda di pisci. U so corpu hè cupartu di scalini, è ùn ci hè capellu nantu à a cima, ma ci hè quarchi cosa simili a tonsure, da u nome di sta criatura.

  1. Quanti terribbili terribbili di mare si vive in l'acqui di u Europa seculu, è u monacu di u mari ùn hè micca escepzione. L'infurmazioni nantu à ellu parechje in u Medievu.
  2. Queste fiuritu facianu frutte nantu à i banche, trascinendu i surdati, è quandu ani riisciutu à vicinu à elli cumu quellu chì era pussibuli, trascinonu e vittimi à u fondu di u mari.
  3. A prima menzione faciule à u 14 ° seculu. Una criatura rara cun una tonsura nantu à a so testa hè statu tiratu in terra in Danimarca in u 1546.
  4. I scienti crede chì u monacu di u mari è una legenda chì hè stata da un errore per percepzioni.

U monacu di mari

U Pezzu di Mondu Marinu

A ora, pocu più di u 5% di l'oceani mundiali sò stati scuperta, ma chistu era abbastanza per detta sensibule di stizza d'acqua.

  1. Meshkorot . L'esclava accupa una longu di 2 m è vive in una prufundità di 2-5 km. Hà una bocca enormi è flexibule cù denti curvati. Dopu l'absenza di qualchi fondu in u cranu, u sacchile ponu abrir a bocca 180 °.
  2. Mechkoroth

  3. Macrarus Giant . U pesu di l'adulti hè di 20-30 kg, è l'età massima di u specimenu capitu hè 56 anni.
  4. Macrous Giant

  5. Articulu angled . Stu mostru marinu di u pesce riceve u so alcuni, perchè avete qualcosa cum'è una vela di pisca à u nasu, cù quale si caccia. Dwelling à una prufundità circa 4 km.
  6. Pescadoru capacitu

  7. Sabretooth . I particulari sò chjuche è crescenu à 15 cm. Vivenu in zoni tropichi è tempurati. À a bassa mandarina, u sabre-toot possenta dui cani longhi.
  8. Sabretooth

  9. Fish-hatchets . U nomu hè assuciatu cù l'apparizione di u pesciu, perchè u corpu hè strettu, è u corpu hè un manighjatu d'ave. A maiò spessu si ocenu à una prufundità di 200-600 m.
  10. Fish-hatchets