Positivismu in Filosofia, Sociologia è Psiculugia

L'Umanità in u prucessu di evoluzione hà trasmessu parechji espansione, è se à u puntu di iniziu di a so strada, tutte e lege di u mondu eranu spjegati da un puntu di vista paganu è celestone, dopu cù u sviluppu di u prugressu tècnicu, l'interesse materiale praticali in a prima. U pusitivismu hè ligatu cù u fenomenu.

Chì hè u Positivizimu?

Questu hè un ambiente culturale generale di a cuscenza Occidentale, chì sustituia u feudale è era u risultatu di u prucessu di furmazione di a sucità capitalista. U Positivisimu hè una direzione chì nigava a filusufìa è hè basatu annantu à u fattu chì tuttu ciò chì l'umanità hà da oghje hè u meritu di a scienza. U spiritu di u pusitivismu hà purtatu cun cambiamentu in a girarchia di valori : tuttu u spirituale, divinu in u dirittu sustituìu u terrenu. A religione, a filusufìa è l'altri dogma astratti eranu frustrati è criticati, è i rializazioni di a medicina, a cunniscenza di a natura, etc., anu datu per scienza vera.

Positivisimu à a filusufìa

In a filusufia, sta tendenza s'hè prisintata in l'anni 1830 è ancu mantene a so influenza, avenendu trè isciuti di u so sviluppu:

U Positivisimu in a filusufìa hè una scienza basata in dui principii. U primu hè u ricunniscenza di qualsiasi sustegnu ghjenuvesivu positiu cum'è relative, è a secunna implica a sistematizazione è l'ordine di e cose scientificu chì sò accumpulati è sia quandu resumu. L'essenza di u pusitivismu hè di observà, sperimenta è misurà, basatu nantu à e liggi stabili di a natura, u sapienti di l'omu nantu à ellu stessu, questu hè, per certi fatti.

Positivismu in Socioluggìa

U fundatore di questu direzzione, O. Comte, cunsideratu i sociologie di ciencia básica è hà cridutu chì, in altri scienze positivi, appena solu fatti specifiche. Positivismu sociologicu hà studiatu a liggi in correlazione cù altri fenomeni suciali è basau in a sociulugia positivista cù i so variità siculogichi è biologu-naturalistichi. Comté hà cridutu chì l'statu deve cunfidenza di a scienza. Dedicò l' autorità in a società à i filòsufi, u putere è i risorse per u materiale furnitulite capitalisti, è u proletariatu hà bisognu di travaglià.

Positivisimu in Psiculugia

A direzzione di ricerca positivista svolta un rolu impurtante in a storia di a psiculugia. Vulendu cunnosce ciò chì l'essenza di u pusitivismu hè, valuta à risponde chì, per via, a "autoconezia" hà brusgiamente aumentata. In a basa di a scienza naturale, a psicologia si stalla nantu à a so pròpia strata, cunsistenti in u pensamentu empiricu. Da l'appendage di a filusufìa, diventerete in una scienza indipindenza cù e so discipline, i metudi è l'attitudini di a natura. A faccia era l'apparente prugressu di cunuscenza riali à i fenomeni di a vita di l'anima è a so dipendenza à i prucessi fisichi naturali.

Positivismu - i prufunenti è cunde

A necessità per l'emergenza di un ensenyement philosophical, chì cumminò i metudi lògichi è empirichi in un scopu sciennu, era già, è i meriti induvinti sò:

  1. L'indipendenza relattiva è l'indipendenza di a scienza matura da a filusufìa.
  2. Positivismu mudernu facilita a orientazione di ogni filusufìa à a scienza vera.
  3. Differences between philosophical classical and concrete facts scientific.

Da i minus pote esse identificatu:

  1. A mancanza di evidenza di u fattu chì a filusufìa classica com'è u factor più impurtante in u sviluppu è u sviluppu di a cultura hè inutile, è i so risorse cunnuscenti stati.
  2. L'essenza di u positivismu ùn hè micca entendre. I so fundaturi cercanu di reducià tuttu à u cunniscenze empiricu, mentri a qualità qualità di u sapientu teoricu in a scienza hè sottumammata in comparativa cù l'esperma empirika è u rolu di a ricerca scientifica in a dinamica è a struttura. À u stessu tempu, a natura di a cunuscenza matimàtica hè misinterpretata, u valore valurizatu di a scienza, è cusì.

Tipi di positivismu

A relazione trà tali cuncetti comu u Positivimu è u Pospostivisimu hè traccia. L'ultime emerge com una retazioni critica à u positivismu lògicu. I so seguitori sò impauriti in u studiu di u sviluppu di u sapientu scentificu è u fundazione per a so relatività. Li seguitori positivi di Comte sò K. Popper è T. Kuhn. Cridianu chì a verità di a tiuria è a so verificabilità ùn sò micca ne necessaramente interrelati, è u significatu di a scienza ùn contraditu a so lingua. U seguitu positivistu di sta tendenza ùn escludene micca i cumpunenti metafisici è scientificu di a filusufìa.