A parola "snobberu" ùn hè micca truvatu in u pachine mudernu pocu, ma u fenomenu chì denota si pò truvà in ogni società. Snob hè cunsideratu cum'è superiore à l'altri per u so pertendu à un clan special, u cullettivu. Crideu ch'ellu hè degnu di rispettu, ma in fatti un orgogliu, l'arrogance è l'avvintudinu di un snob impedisce à e persone da ellu è causanu irritazione.
Snobbery - chì hè?
Reflectu nantu à questu, snobbo - ciò chì hè, unu deve turnà à l'etimulugia di sta parola. Cuncirnendu l'urìgine di a parola "snobberu" ci sò parechje versioni, ma tutti sò cuscugliate à u fattu chì una persona si mette nantu à l'altri. In u lessicu sta parolla era stata finita in i seculi 18-19, quandu dicenu chì l'snobberu hè un desideriu di perteni à una sucità altissima. È u snob era spessu da i siclii trazioni di a pupulazione, ma in ogni modu pussibuli pruvucatu da esse cunnisciutu cum'è un omu da i più altu circles.
U snobberu ponu esse distinatu cum'è scritte di e persone. Sicondu u listinu attribuitu à una persona, u snob eletta u modu di cumunicazione cun ellu. A so cumunicazione hè selettiva: un modu dispretamentu cù quelli sottu u gradu, è ingratiate cù quelli chì in u circhiu ci vole à entra. Questu modu di cumpurtamentu pò esse cumminatu cù tactlessness è insufficiency in relazione à i populi circundanti.
Snobbery ponu esse realizatu in una di l'esferi o combina un cumplessu:
- sibbettu esteticu;
- intruscia intellettuale;
- snobberu di i pòpuli ricchi;
- snobberu prufessiunale.
L'esteticu snobberu - chì hè?
Per virtù di a so professione, u populu d'arti sò carattarizati da u snobberu esteticu. Sò cunsiderate sò più intelligenti, intelligenti è educati, inveci di rapprisentanti di altre professioni. Per via di u risultatu, ci hè un capaziu spiciale di a sucità, chì u snobbu hè pronunsiata è cunghjunata cù a malatia stella . L'effettu di u snobbu hè a causa di a nascita di falsità, cunghjilla è cunfidenza in a so supremità.
I cause di snobberu
Ci hè parechje mutivi mutivi per l'ocurrenti di snobbere:
- una famiglia chì tuttu era imbuduta di snobberu;
- esplicitu pruvinciali pò creà da u scopu di scappassi di l'ambienti di "paesi";
- influenza cullettiva à u travagliu;
- egoistu, perchè una persona ùn ùn vidarà u sensu è i desideri di l'altri populi;
- angostura è rigidità di u pensamentu, per quellu chì u snob pensa à un certu cumpurtamentu è i caratteri di caratteru per esse currettu è impurtante;
- sottovalutu l'autoestimu, chì una persone prupone à cumpensà incù un aumentu artificiali di u so statu è umiliazione di l'altri.
Snobberi sò sinistra
Snob hè una persona chì si cunsidereghja eccezziunale è digne di rispettu maiò chì altri, perchè i signali principali di un snob sò:
- attitudini attraversu à e persone di categurie diffirenti;
- sofisticazione falsa;
- fiducia chì solu u so puntu di vista hè a più corretta;
- Ùn scurdate per i persone chì ùn sò micca currispundenu à l'idee è à u livellu intellettuale di u snob;
- attribuiscini à un clan special, l'elite intellettuale, a crema di a società;
- Sinsensibilità versu i prublemi di l'altri prughjetti è l'esperimenti;
- alta autoestima.
Snobbia - bona o mala?
Snobberia hè un cuncettu ambiguu, ma i so i so i sociologe anu sempri tedescu à attribuiscenu i snobberu à un fenomenu negativu in a società. Sicondu a psicoluggìa, i snobi sò persone cun u vettore visuale predominante. Ci vole à circà cù e cose belle è e bè ghjente. Sensitivi sensibile a bellezza di a natura, piacevule à visità musei, leghjite i libri arti, andate à cinta. Ùn piaciunu micca a cumpurenza uncivilu, rudeness, tendenzi informali, arti di u livellu bassu. Stu situ pusitivu di u snobbere, ma porta à cunsiquenzi negattivi.
Snobs si distingenu in una classa speciale, di priori in a società. In cunsiderà una elite, tutti quelli chì ùn sò micca currispundenu à e so idee, ponu nant'à qualcosa. L'altri persone per elli sò persone di seconda persona, inutile è indignu di l'attinzioni. Inoltre, i snobi sò oppuru di tuttu u novu, micca standard, micca tradiziunale. Argudenu chì solu una cultura clàssica è tradiziunale accettati in generale ci dinu l'attinzioni di una persona educata. Ancu s'ellu ùn sò micca sempre cunseizzioni reali in u campu di a cultura.
Snobberia è l'hypocrisia
Snob è un prude sò dui conceptu diffirenti. Sò cunfunditi cun l'aiutari per a raghjunu chì i primi è u secondu cunsiderate altri à l'altri è fighjulanu à l'altri cun u disprezzu. Inutili, queste cuncetti divirsenu. Snob sinceramenti crede chì ellu hè megliu cà altri, moralment purer è più cultu. Hè cercatu di cumunicà solu cù u so propiu tipu è prova di scuntrà i so standard.
A diversità di un snob, un prude ùn hà micca certu standard per ellu stessu. E so dumande s'attacanu à l'altri abbitanti à quale vole impignà a vita, fa cumanda. Hanja hè un omu bi faced cum standard doppiu. Ùn vede i so sbagli, ma ellu sempre avè avvishi u scumparutu è i peccati di l'altri. Insegnà à e persone cun ellu, pruvatu à vede cun ellu è altri à a so piccatura, a cunniscenza o l'altru gustu.