Tipi di inferenzi

A inferenza hè una cunclusione logica, chì hè una parte integrante di u pensamentu . A cunclusione sò custruiti nantu à a basa di cuncetti è di judgi, risurritati da i suppositions sottostanti è generazione novi sentenzi chì ponu esse veri o falsi. Ci sò parechji tipi di inferenzi chì avemu usatu à un estensu più o menu dimustratu di u tipu d'occupazione. Conoscenu à u so spiritu sali, l'eroi di Arturo Conan Doyle, Sherlock Holmes, per esempiu, era un sustinidore vivante di i cuncritu deductive, chì avemu ancu parlatu.

Inferenzi Condicioni

Un caratteristicu caracteristicu di cunclusioni condicionale hè a prisenza di un fasciu di "se ..., da ...". I cuncettizzioni Conditionale sò un esempiu di pensamentu mediaticu, chì hè basatu in a presenza di locu - proposition cunditionale. Per esempiu: "Se a vendita sia successu, u costu di a pruduzione passà."

Ra razzamentu inductive

Induzioni hè una cunvenzione logica, chì hè furmatu da u particular à u generale. Lu raghjunamentu inductive hè una manifestazione di a cunnessione di e cose in natura. Ùn sò fundati strettu nantu à lòggica , ma più in crescenu da u cunniscenze di l'omu in altri àri - matematica, fisica, psiculugia. Induzioni hè, prima di tuttu, l'esperienza è a cunniscenza di prima accumulata.

Inferenzi sizzioni

U raghjone sipatu hè un subunite di raghjunamentu dedutivu. Una funziunalità di stu tipu di penseru hè a presenza di unu o più sentenzi separati. Un fasciu tipicu di queste cunchiüculi è "o ... o ...".

Conclusioni separati ponu esse puri, o categurichi.

Puru cuntenenu una division affirmative - "I paesi di a vita pò esse o biancu o negru".

I cunchiudenzi categurichi solu sò a negazione. Eccu un esempiu assai uttellu di a cunversazione trà Sherlock Holmes è Watson in a storia "Motley Ribbon":

"Hè impussibule di penetrarà in l'asta per una porta o a finestra."