Sensazioni, sensazioni è rapprisentanu ghjucanu un rolu impurtante in a vita di una persona. Quessi cose, ogetti, i fenomeni di stu mondu sò sapiutu solu in cuntattu è sensazione. U sensu di sensu à a vita sensuale cum'è unicu unicu, è a cuscenza è a raghjonu sò solu nantu à l'impressioni chì anu receu.
Chì ghjè sensu?
Sensualisimu hè unu di i tendini in a teoria di a cognitiona umana, origine da l'opinioni di i filòsufi grechi antichi chì crèdenu chì a forma più basica è fiducia di cunniscenza sò sensazioni è sentimenti. Sensualisimu (Latin sensus perception) hè statu divisu in l'estremu è moderatu (in certi casi, l'influenza di a mente hè stata reconocida). Comu a duttrina, u sensualisimu extremu hà pussutu ottene grande pupularità in i circles filosofichi è cuntene i seguenti postulati:
- tutta l'esperanza stessa, u sapè, a mente riceve solu per mezu di sensazioni;
- L'idee nascite ùn esiste micca, a mente hè un "pianu puri";
- in la ragione ùn hè micca nunda chì ùn avissi micca risuscitatu prima in i sensi;
- U munnu esternu hè a fonte di a cunniscenza;
- a mente hè solu un significatu derivativu.
Sensualism in Psychology
L'idee è i pusizzioni di u sensazione chì hà avutu una influenza putenti nantu à a scienza psicologica di u seculu XVIII. I fisgiòlegu è psichologu di Germania Wilhelm Wundt cuminciò à sviluppà a psiculoghja esperimenti: fece l'esperimenti, a custruzzione di quale era di identitarà i sensazioni primari, da quale l'architetti di l'anima umana hè furmata . U sensu di u psicologicu hè un paradigmu sviluppatu da l'insignamentu filosoficu, studiu di vita psiquica cun primurà fiducia in impressioni sensoriale. In u futuru, u sensualu hè statu trasfurmatu in psicoluggìa associativa.
Sensualisimu in filosufia
A filusufìa antica, hà principiatu in Grecia antica, era famosa per i diversi scole è currenti chì afectanu à u mondu sanu. I primi filòsufi di i sensacionalisti sò cunziddi chì anu Protagoras è Epicuro. U sensuale in a filusufìa hè una direzzione sensu in risolve i prublemi di a cugnizzioni di ghjè oppostu à u razziunalisimu è l'intelectualismo, basatu in l'argumenti di a ragiuni. U sensazione hè divisu in a fini di u XVIII sèculu. grazzi à u filosufu Francescu Victor Cousin.
Grana cuntribuzione à u sviluppu di a teoria sensitiva di u sapientu fù fattu da J. Locke è più tardi da l'abbati-filosofu Etienne Bono de Condillac. J. Locke, in più di sensazioni in u sensacionalismu, era impurtante in a cognition, cunzidiratu riflessione, cu cui E.B. de Condillac ùn anu micca accunsintutu è parlatu di rifletteria, micca di un fenomenu indipendente, ma di una sensazione nova. L'idee fundamentale di Condillac in vita psiquica:
- Ci hè dui gruppi di sensazioni. U primu gruppu - audizione, vista, gustu d'oliu. U secondu riferisce à u sensu di u toccu.
- U gustu hè u rolu primariu in a cunniscenza di u mondu esternu.
- I prucessi spirituali chì si sò indettendu indipendentamenti di e sensazioni sò una ilusione.
- Qualchese cunniscenze cuntene un sentu.
Chì ci hè a diffarenza tra l'empirista è u sensacionalismu?
A filusufia di l'è tempi muderni (XVII - seculu XVIII) vinni affruntata da prublemi in a cunniscenza di u mondu è i criteri di a verità. Ci hè un rapidu sviluppu di e principali tri capi di filosufia, raziunalismu, sensacionalismu è empiricisimu. U travagliu empiricu è sensibule sò vicinu à l'altri in pusizioni basi è sò opposti à u razziunalismu. L'empiricisimu hè un metudu, u scupertu di quale hè di u filusufu in inglese F. Bacon. L'empirisme basatu in l'experience sensoriale, cum'è una misura di cunniscenza è a fonte di a cunniscenza.
F. Bacon distinti trà i metudi di sensacionalismu, raziunalismu è empiricisimu. I sensualisti sò "furmiculi", cuntenutu di ciò chì anu collatu. Rati - "aranci" ci piglianu una tela di ragiuni da elli. L'Empiricista - "abi" aghjustanu nettu di parechji culori, ma anu pigliatu u materiale secondu a so sperienza è a so misura.
I principali diffirenziali trà l'empiricisimu è di u sensaziunismu secunnu F. Bacon:
- L'Empiricismi ricunnosce l'impurtanza di i sentimenti, ma in una alianza estrema cù a ragione.
- A ragione si ponu esse extractezza da l'experientia sensoriale.
- A cuntemplazione passiva di a natura in u sensacionalismu hè sustituitu da un interventu attivu per amparà i sicreti.
Sensibilisimu Materialistic
Sentances - a fonti più impurtante di a cunniscenza, u sensacionalismu sustene in questa categoria subjectiva in u so corrente, ùn era micca omoogenu, divisu in sensacionalismu idealista è materialisticu, in l'ultimu, l'impattu di stimuli esterni nantu à i sensi, impone impressioni sensoriale. Un vientu rapprisentativu di u sensacionalisticu materialisticu John Locke.
Idealismu sensacionalismu
In contraste cù u sensualisimu materialisticu di John Locke, u sensualisimu idealista si manifesta, i seguenti di quali eranu i filòsufi J. Berkeley è D. Hume. U sensacionalistic idealista hè una filusufìa chì nigava a dependenza di sensazioni nantu à l'uttuli esterni. I decenoti principali di questu direzzione, furmatu da J. Berkeley è D. Hume:
- L'omu ùn hà micca una percepzione sensu di a materia;
- Una cosa separata pò esse perceive per a summa di i sensazioni individuali.
- L'ànima hè u receptaculo di tutti l'idee.
- A persona ùn si pò micca sapè, ma l'imprese di un sè stessu pò darà una idea.
Sensualisimu - i prosa è cunde
A psicologia scentifica hè sempri fiducia à i cuncetti filosufici, elaburà per elli l'anziane di a cunniscenza di l'anima. U sensualisimu hà avutu un impattu annantu à u sviluppu di a psiculugia esperimenti è associativa. L'analisi di l'ispettru di senteri è sensazioni in u travagliu "Trattatu supra sensazioni", E. Condillac hà realizatu un cuntributivu significativu à a scienza, apprezzatu da i psiculoghi. In u futuru, a psicolugia ricunniscì a limitazione di u sensacionalismu in i processi di a cugnizzioni. I disgrazia di u sensacionalismu revelatu in u cursu di l'esperimenti:
- L'attu di penseru ùn hè micca equivalente à l'associazione di sensazioni.
- A cuscenza umana hè assai più complexa chì un sensu di impressioni sensoriale.
- U cuntenutu di l'intellectu ùn hè micca limitatu solu à l'imaghjinuccii sensoriali è a sensazioni.
- A motivazione di cumpurtamentu è u rolu di l'azzioni à custruisce l'imprese ùn pò esse spiegatu cù l'aiutu di u sensualisimu.