U Palazzu Apostolicu


U Palazzu Apostòlicu in u Vaticanu hè a "residenza" ufficiale di u Papa. Hè chjamatu ancu u Palazzu Papali, u Palazzu Vaticanu , è u so nomu ufficiali hè u Palazzu di Sixtus V. In fattu, questu ùn hè micca una sola custruzzione, ma una "cullizzioni" di palazzi, capelli, capelli, musei è galerie built in different times in different styles. Tutti sò stanu situati à Cortile di Sisto V.

Ci hè un Palazzu Apostòlicu nordestu di a Cattedrale di San Pietro . Appressu à l'altru dui sò più famosi famosi - u palazzu di Gregorio XIII è u Bastiuni di Nicola V.

Un pocu di storia

Quandu appressu u palazzu apostoli era custruitu, ùn hè micca cunnisciutu propriu, e dati diventenu seriu: certi storiori credi chì alcuni parti di u parti miridiunali, a più antica era eradita à a fini di u III - principiu di i seculi IV durante u regnu di Constantinu u Granu, altri - chì hè assai " più ghjovani "è era custruitu in u VI seculu. A colonnata data di u 8 ° seculu, è in 1447 sottu u Papa Nicola V l'antichi edificatori eranu demoliti in più, è un palazzu novu hè statu in u so locu (cù a "participazione" di certi elementi antichi). Hè stata finalizata è ricustruita tanti volte, finu à a fine di u XVI secolo - fermamente attivamente, ma in u XX sèculu si hè cumpletu (per esempiu, sottu Papa Pio XI una entrée monumentale separata per u museu hè stata edificata).

I Staatchi di Raphaël

4 chjuchi chjuchi, pitturati di Raphael è i so discìpuli, èranu chjamati Stanze di Rafaello - Stantsi di Raphael (a parola "stanza" traduce com'è una stanza). Questi chjucchi anu dicurutu per l'ordine di u papa Juliu II - ellu elli cum'è quarteri privati, ùn vole micca vintu in e camere induve hà visduatu davanti l'Alexander VI. Ci hè una legenda chì certi pittura nantu à i mura avianu prisenti, ma Juliu, scundiziatu da l'habilità di Raphael, hà urdinatu per fallucchià tutti l'altri pittori, è urdinò à l'artista per cumpia l'habitació - anche di Raphaël in quandu era solu 25 anni.

A prima sala si chjamava Stanza del Senatura; hè l'unicu di quattru manteni u nome uriginale: u restu hè issa chjamatu per u temàticu principali di i frescoes chì anu u decoru. Signature in traduzzione significa "signu", "poni un segnu" - a cambiata servita com'è ufficiu, in questu u patri hà lettu li papers li mandavanu, i firmàvanu è segellatu a so firucia cun un segellu.

L'artisti pintau a stanza in u piriu da u 1508 à u 1511, hè dedicatu à l'autorezza di l'umanu, è 4 murals ponenu 4 direzzione di tali attività: filosofia, justiche, teologia è poesia.

A pittura di Stanza d'Eliodoro hè statu fattu di 1511 à 1514; U tema di i pittori hè u patronimentu divinu prestitu à a Chiesa è i so ministri.

A terza stanza hè chjamata Incendio di Borgo - unu di i freschi, chì fate un focu in u vicinanzi Borgo, adjoining a palazzo papale. Tutti i freschi quì sò dedicati à l'atti di i Papi (include u frescu addisignatu à u focu - secondu a legenda, u papa Leo hà sappiutu a firmà a creda, ùn solu pane, ma ancu u focu). I travagliu nantu à u so pittura era guidatu da 1514 à 1517 anni.

L'ultima stanza - Sala di Konstantinu - hè stata aduprata da i pupi di Raphaël, chì in u 1520 l'artista hè mortu. A cumpusizioni hè dedicata à a lotta di u primu imperu cristianu imperu Constantinu cù i pagani.

U Palazzu Belvedere

U Palazzu Belvedere hè chjamatu dopu l'scultura di Apollo Belvedersky, chì hè stata guardata. Oghje in u palazzu hè u museu di Pius-Clement . In più di a famosa statua di Apollu, ci sò assai più maestri maestri, cum'è a statua di Laocoon, Afrodite di Cnidus, Antinous di Belvedere, Perseus d'Antonio Canova, Hercules è altre sculture numinati.

In u cartulare, u museu cuntene più di 8 centiche crescite: u Cunsigliu di l'animali cuntene circa 150 statua chì palesanu di sceni varieddi cù l'animali (alcuni d'elli sò copia di stile antichi famosi, some da originali restaurati da u sculturi Italianu Francesco Franconi); Eccu, tra l'altre, l'estatua greca urigginali chì rendi u torsu di u Minotauru. In u Salone di i Musi ci sò stati rapprisentanu Apollo è 9 muses. E stiate sò copia di antichi origini grechi chì datanu di u 3u seculu aC. Eccu un cast da u torsu Belvedere è i stati di i famosi figuri grechi antichi, è ancu pericules. U Muses Hall hè una figura octogonal, circondata da culonni cù un mandu corintu. Ùn tocca à quantu l'attinzioni di l'esiliu stessu, prupone u pezzu di u tettu di u lavu di Tomaszo Konka, cuntinueghja u temàticu temàticu creatu da l'sculture, è riprisentate i Musi è Apollu, è ancu di i famosi poeti antichi - grechi è romani.

A pittura di i muri di a Galeria di statua era fatta da Pinturicchio è i so discìpuli. Eccu sò stati di dii è diessi, l'imperatori Rumani (Augustus, Marcus Aurelius, Nero, Caracalla, etc.), patrici è citadini cumuni, è ancu copi di sculture antico greco. I posti opposti di a galerie sò imbruttati da dui sculture famosi: Jupiter nantu à u tronu è di dorme à Ariadne, è in elli puderebbe vede statelli cum'è Satyr Drunken, Lamentation di Penelope è altri. In u Salone di i Bustos ci sò bustu di citadini è citadini rinumani famosi, cumpresu l'attuali funerariu di Cato è Portia. In tuttu u passageru sò circa 100 bustu è di frescoes di u Rinascimentu.

Cume digià daveru u Salone di a Cruci greca (chjamatu cusì da a figura chì rapprisenta in quantu à), u Capicucu di Mask, a Rotunda cù a tazza d'articulu di u pòpulu monolitu giantariu, l'armata di l'Apoximen.

In fronte di u Palazzu Belvedere ci hè una funtana in forma di cun - u travagliu di Pirro Ligorio, è u locu duva si trova hè chjamatu Patio di Pinnia . Finu à u principiu di u 17u seculu, u cunu adornatu u Campu di Mars in Parighji, ma in u 1608 hè stata trasportata à u Vaticanu è stallata davanti à l'entrata à u Palazzu Belvedere. Hè una allegoria di a creazione di u mondu.

In più di u cunu, u quadru hè imbruttatu cù l'esercitu assicurativu mudellu Sfera cun Sfera - "Sfera in u campu" da Arnaldo Pomodoro, stabilitu in l'annu 90 di l'ultimu seculu. L'esfera di bronzu di quattru setturi conteni una sfera rotazione interna, nantu à quale hè veduta un patronu, visu via "tocu" è "tocu" in l'esfera esterna. Ella personificà a Terra in l'Universu è chjama à riflettà à a virità chì tuttu ciò chì tutta a distruzzioni chì face i so cunsunzioni trova a so rispunsenza in u mondu esternu.

Cappella Sistina

A Cappella Sistina fù custretta durante u regnu di u papa Sixtus IV (a cunstrutione principia in 1473 è hè statu culminata in 1481) è chjamatu in u so onore, è u ghjornu di l'Ascension di a Virgine Maria u 15 d'Agostu in 1483, era cunsacrata. Prima di questu, in questu locu stete una altra capela, in chì a tribunale papali era da assemblea. L'idea di creà una nova capela, più forte forte è sappiutu di surviglià un assediu, se ci hè necessariu, s'arrizzò in Sixtus IV in cunnessione cù e militari constanti di l'attaccu nantu à a costa est di l'Italia da u sultanu Ottumanu Mehmed II, è ancu per l'amperanza militari di a Signoria Medici.

Invece, a fortificazione hà furtificata, è a dicurazione di a capella ùn era micca listessa: i murals murales eranu fatta da Sandro Boticelli, Penturikkio è altri artisti famosi di u tempu. Dopu, digià cù u papa Ghjuliu II, Michel'Agramu eseguitu a pittura di u bagnu (deprecia a creazione di u mondu), lunettes e terrazza. À quattru cobî palesani i stori belliques "Copper Serpent", "David è Goliath", "Kara Amana" è "Judith è Holofernes". Michel'Angiou hà fattu u travagliu in un pocu tempu, anchi u fattu chì ellu posicioneghja cum'è un scultore, è micca in modu di pittore, inoltre, duranti u travagliu ci sò parechji difficultà (parechje freschi anu da esse tombatu perch'elli eranu cuparti da u moltu, nantu à quali eranu appiicati, era espunutu à a furmazione di u moltu, dopu un mortuariu hè stata utilizata è i freschi anu stampatu novamente).

Dopu a cumplimità di u travagliu nantu à a volta di u bughjura u 31 di uttùviru 1512, un vigore vittone anu sirvutu in a nova cappella (u ghjornu stessu è à l'ultima ora 500 anni dopu, in u 2012, Vespere era ripetitu da Papa Benedittu XVI). Hè sorpresa, era Michel'Angiou chì hè statu affidatu à a pittura di u muru di l'altare. I travaglisi foru fatti da u mastru di 1536 à 1541; In u muru quì hè una scena di u Giudisiu Last.

Principiu in u 1492 - cù u cunclavu, induve elettu Papa era elettu Rodrigo Borgia, chì hè divinutu papa Alessandru VI - in a Cappella Sistina regula regularmente cunclavelli.

Appartamenti Papali

U appartamentu in u questu u ponte è u travagliu hè a cima; Qualchidunu di i finestri aprizu a piazza di San Pietro . Hè custruitu parechji chjusi - una uffizione, a sala di secretariu, un salottu, un uttellu, un salottu, un comedor, una cucina. Inoltre esse una grande biblioteca, una capella è una unità mèdica, chì hè impurtante da l'età à quale i cardinali sò regula chjamati da i papa. Ma u pontefici Francis anu abandunatu i palazzi papali è vive in a residenza di Santa Marta, in un appartamentu di dui camere.

In u Palazzu Apostòlicu ci hè una altra "càmmara papali" - appartamenti appartenenti à u Scandalously known Pope Alexander VI - Borgia. Oghje sò parte di a Bibbiuteca Vaticana , aperta à i turisti, attraenduni attenzioni particulari à e dipinti fatta di Pinturicchio.

Cumu visità u Palazzu Apostolicu?

Pudete visità u Palazzu Apostolicu in ghjorni di sebatte è sàbbatu da 9-00 à 18-00. Un bigliettu adulti custa 16 euros, pudete cumprà à l'uffiziale di u bigliettu prima 16-00. L'ultimu dumu di u mese, u museu pò esse visitatu da 9-00 à 12-30 stante gratuitu.