Tag


L'isula di Bjerke (Björkö) in u Mälaren è u locu induve a prima cità sueca, Birka hè stata fundata. A so età hè più di mila anni - quasi appressu circa 770, è forsi ancu prima. Hè curu chì in u periodu da 770 à u 970 a cità di Birka hè unu di i centri shopping è più impurtanti più importanti in Svezia : hè quì chì a ruta di a cummerciala chì cunnessa l'statu Viking cun u Califat àdu è u Khazar Khaganate. Oghje, Birka hè inclusu in a lista di u Patrimoniu World UNESCO.

I fatti interessanti à a creazione di a cità

I nostri cuntimpuranie sappiutu nantu à u situ, grazi a scavagghi purtate à u 20u seculu:

  1. I primi scavi annantu à l'isula, cum'è a cunseguenza di quale Birka hè statu scupertu, in 1881. U storicu archeologicu sucu, Knut Jalmar Stolpe, ghjùnghjulu in Björkö, cun u scopu di studià insetti fossilizati in l'ambru anu truvatu à l'isula è ghjunghjite à a cuncludi chì ci hè troppu ambru à quì, chì hè pocu cumuni per a vallée du Lake Mälaren. Questu hà purtatu per fà a supposizione chì ci era una cità abbastanza grande (da quella misura).
  2. In u principale, u Pilar hè focu annantu à l'estruzione di e funerali. In tuttu, hà studiatu circa 1200 postu funebri in u rughjoni di u funerali di l'Emilie è in u forte forte di u Borg. Uni di elli eranu in case di ghjurnale di ghjurnale, in cima di u quali munimenti eranu sposti; questu significa chì in queste i funerali i vilicchi nobili anu intruitu.
  3. L'historiadoru pubblicò u so primu risultatu in u 1874 in u Cungressu Archeologicu Internaziunale, è da tandu, Birka è Bjorki Island hà attatu l'attinzioni di i circhieri in generale. Stolpe truvà quì è a furtizza chì era nantu à a culletta di u Borg. Hè quellu chì hà fattu a supposizione chì u stabilimentu hà scupertu quì hè Birka, a cità di i Vichinghi, chì hè statu ripetutamente citatinu in l'antichi chroniquesi è scritti di cronistasi medievali.
  4. Tuttavia, no tutti stòrici è archeologi sustenenu issa ipotesi. U primu, u cronista di u Nord, Adam Bremen, durante chì a vita di Birka era sempre una cità prusperu, hà scrittu chì era in u paese di Goethe (questu, in l'area di l' Veterne è Vänern Laghi); sta cità era in l'isula.
  5. Un altru dettu chì fa un dubiu chì Birka era quì cusì hè u fattu chì ci era circa 600-700 persone in a furtizza, chì hè assai menu ca in fortificazioni simili in Danimarca , in Russia è in u Balticu Sud. Per d 'altra banda, hè pussibule chì u locu di a cità nantu à l'isula ùn hà micca esse dumandatu a prisenza permanente di una guarnigione larga in i mura di a furtizza.
  6. E in favore di u fattu chì ci hè "u stessu" in l'isula Bjorki, Birka dice (in più di a similarità di u nome) u fattu chì in parechji locu di funerali sò truvati muniti arabi. Inoltre, l'isula fù scuperta è assai prudutte di Khazar (robba, pratiche, muniti d'oru).
  7. Qualcuno chì era, a cità dopu à l'anni 970 era abbandunata da a pupulazione. Chì era a causa, oghje hè scunciatu. Certi circaru attribuiscenu questu à a caduta di u Khazar Khaganate è suggestimi chì a cità chì esiste in l'isula era a so culunia. A ragiunaria pò ancu esse a furmazione di u paese, per questu quale fù cutatu da u mari Balticu, è ancu un focu chì distrugge l'edifizii di lignu.

A tag oghje

Oghje nantu à l'isula si pò vedà i siti archeologichi è entrufazione di i Vichinghi, simule è nòbbili, i restani di l'antica fortizza è i ramparts circundante, è i restori di un fugliale fortificatu. I ricordi credi chì in u tempu di i Vichinghi, u livellu era 5 metri sottu u currentu, è i navi di mari si puderanu esce directamente. Dichjate sò a cappella di Ansgar è a croce.

Inoltre, l'isula si funziona u museu Viking, induve pudete vede:

In seguitu à u museu, un vittimu era ricustruitu. Casu in questu sò fatta di logs verticale, accunciati davanti à l'altri, o in tissuti da vigni è trà di arcilla. Tetti sò palla o turf. In ogni casa, pudete vedere i lupine è i couch. A proximità di u paesu hè una piccula fagherie, induve i navi di Viking si distenu.

Cumu à i tecniche?

Da Stoccolma à l'isula di Björkö ci hè una barca. Si abbandunà in a matina da l'Agljene, da maghju à sittembri; un ghjornu ci sò parechje vols. Quelli chì avè digià visitatu l'isula, recomandanu inspeccionà u so propiu, è micca cù una scursioni , postu chì u tempu di scursioni hè solu una ora. A scursioni hè guidata da una guida anglosaine, vistutu com'è viking. U costu di a tour per l' isula hè di circa 40 eurò (circa 44 dòursi).