U diu grecu di a fertilità

Dionisiu hè u diu grecu di a fertilità. Era ancu cunsideratu cum'è patronu di l'enoteche. U so babbu era Zeus, è a so mamma era una donna mortala ordinali, Semel. Hera era assai ghjilosu di u so maritu è, in modu ingannu, cunvincia Semel per dumandà à Zeus per vene à ella è amene tutte e so forza. Cù u so lampu, incaricò a casa di u so amatu, è hà mortu, ma hà sappiutu per dà nascita un criaturu prematuru. Zeus hà cusitu à Dionisiu in a so coscia, è à a data chì era natu da sempre.

Chì hè cunnisciutu di u diu di a fertilità in Grecia?

Hè cunsideratu ancu Dionisiu u patronu di gioia è rapprisbordu di i persone. In u so putere era ancu u spiritu di u mondu è l'animali. U Diu di a fertilità era ancu rispunsevule per l' ispirazioni chì hà datu à l'altri populi. U simbulu di Dionisu era cunsideratu una vigna o ivy. I pianti sacri pi stu diu eranu fig è spruce. Frà l'animali, i simboli di Dionisiu sò: toru, cervu, lionu è delfinu. In a Grezia antica, u diu di a fertilità era rilassatu cum'è un zitellu o un figliolu. A so testa era una corona di vigna è ivy. L'attribu di stu diu era un bastone cun un spruce cone, decoratu cù ivila o racini. Chjamatu un dir. A capacità principale è u putere di Dionisiu hè a capacità di mandà a fuddie à l'altri.

Adurà u grecu anticu di a fertilità Bacchante è maenads, chì persequitonu Dionisiu nantu à i so tacchi. Si sò stati ammucciati cù foglie di uva. In i so canori glurificonu u diu di a fertilità. Dionisu hà sempri traveled u mondu è insignava à tutti l'enoteche. Gratu à i so putenzi, puderia sguassate di i curazioni terreni, i funzioni, è ancu in u so putere di calmà a pena tuttu umana. Li Greci resuzgianu Dionisiu è avìanu diverse celebrenze in u so onuri. À quelli, e persone pusonu e capelli di capri è cantonu canzoni addisignati à Diu. Ancu i vacanzi fichu in un veru frenesimu, durante quale l'animali è i zitelli sò stati ammazzati.