Cumu facianu champagne?

Champagne hè fermamente incubatu in e nostre vita. E micca solu com'è un latru simpaticu pè e donne, ma ancu com'è un simbulu di a festa: anu celebratu l'annu cun ellu, i novu nascenu in l'amministrativu di u registru, è anche u boticari di champagne, escortannu a navi à u primu viaghju. In u nostru tempu, sta scelta di vini champagnesi, chì pochi pirsuni pensanu à ciò chì è, in generale, cumu fà u champagne.

Per a pruduzzione di champagne, sò trè tipi di uva, Chisun Pinot Noir, Chardonnay è Pinot Meunier. A vindemia di uva per a pruduzzioni di champagne hè colauta solu da e mani. Dopu questu, ci hè un pezzu sguardu di e boglio.

Aghjunghje, a pruduzzione di champagne hè una "tradizione" o "champagne", certi professorii chjamanu stu mètudu - "u metudu di a fermentazione di bottiglia". Stu prucessu di fà u champagne, di sicuru, dumandate un sensibilissimu gastru di materieali è hè assai labore, ma u risultatu justifica solu i mezi, perchè solu in questu modu pudete ottene u vinu di qualità maiò. A tecnulugia di fà u champagne hè dinò:

  1. Da u ghjumu obtituutu dopu l'urdinamentu di fà vinu seccu. In regula, u cuntenutu di alcochju in u vinu hè pocu, ma l'acidità hè abbastanza altu.
  2. Dopu, secondu u risultatu dumandatu, i vignaghjoli miscianu vini in parechji portoghji, purtendu u bouquet in perfetta. In ocasu, u champagne hè fatta da un tipu di racini.
  3. A mistura hè diventata da una buttiglia assai grossa. Hà aghjunta ancu un «licore di a pruduzione», chì cunsiste à u zucchinu di uva o zucchero, u levitu è ​​i vini d'età. Allora l'ampolla hè firmata è chjesa in una cantina in una pusizione horizontale. In l'internu, grazia à u licoru di circulazione, u prucessu di fermentazioni face vene. In u risultatu, u carbonate di carbonate hè liberatu. Gas ùn hà micca spurtatu, perchè crea una pressjoni assai alta in l'buttiglia, saturatu cusì u vinu. Quandu u prucessu di fermentazione hè inghjustu, u feritu precipiteghja in u muvimentu di vaso cun un precipitante prigore.

In questu forma, u vinu hè stata guardata in a cantina per un pezzu di tempu. Ghjè in "crescente à u fangu" chì u vinu hè satuatu cù sfumature di pane, frutte, dolci dolci, chì qualchi sapienti di champagne aprezzani.

Dopu a rimessa finali di u vinu da l'buttiglia, hè bisognu di caccià u precipitatu chì pareva, sughjendu di u vinu saturi cù diossidu di carbonu. Questu hè u prucessu chjamatu 'remuage'.

Cumu faci un champagne casanu?

Champagne pò esse fatta in casa. U vantaghju principali di questu beatu hè a fiducia in a qualità di i ingredienti utilizati. Iè, è ùn hè micca difficiule di cocchi.

Fate questu in 2 maneri: naturali, furzendu u vinu novu per passimasseti in biberelli chjusti, è artificiali, adupratu l'acidu carbonicu in buttigli di vinu.

Ùn avete bisognu à esse un espertu per capiscenu chì a via naturali hè megliu. U vinu à u listessu tempu hè più delici è aromaticu. Allora cumu fà u champagne casanu? U prucessu di fà u champagne di casa, in principiu, hè simile à l'indicazione più chjave. U primu, un vinu novu hè prestu, chì, dopu à a fermentazioni, u vinu d'esse aghjillatu, preferibile da u champagne, postu chì sò parechje murtali. In ogni buttiglia vo avete bisognu à un colpu di zuccherinu, pudete pruduce uni pochi uva.

Pudemu l'buttigli in un quartu caldu, induve devanu esse in una pusizioni horizontali. Piglia e buttigli in questa position per parechji mesi. Dopu à quessa, i buttigli cù una zuccaria sarà colpi cù u collu, in questa position u sedimentu da i muri si cullà nantu à u tapone è si pò esse trasmessu quandu a buttiglia hè aperta. Oblieghjanu, per sguassà u sedimentu, avete bisognu di curazione. Puderete micca bè perdita, per suprattuttu, ùn sera micca successu, ma sò deve minimizatu.

Dopu a sguassa di u fangu, i buttigli sò rinfurzatu cù u vinu, strinata capped è plegati in una stanza fresca per l'averebbe. U pianu minimu per a splutazioni in casa champagne hè di 3 mesi.