- Indirizzu: Ghjerusalemme, Israele;
- Discovery: 705 di a Natività di Cristu;
- Titular: Jerusalem Islamic Waqf.
A mezquita d'Al Aqsa hè un monumentu architetturale è culturale in Israele , chì hè di grande impurtanza per tutti i musulmani. Hè u terzu più importantu di l'Islam. A mezquette si trova nantu à u Monti Temple, chì l'islamici hè assuciatu cù l'ascensioni di u Profeta MaDmadmad à u celu.
Caratteristiche di u locu
A mezchelata di Al-Aqsa in Ghjerusalemme hè assai vicinu à un altru tempiu di Kubbat al-Sahra, perchè certe volte sò cunfunditi. Comparatu cù u custruttu vicinu, u tempiu hè più chjude è unpretentiu. Hè solu un minaretu, ma a mezquette hè abbastanza grande.
À u listessu tempu, finu à 5.000 credenze sia ghjente. U nomu di u tempiu hè traduciutu cum'è una "mosche distante". In u situ induve hè stata custruita, u prufeta Maistru hà cullatu à u celu dopu urdinatu cù l'altri trè profeti. Scurbanu simbulicamenti u so pettu è lavò u so core da a ghjustìzia, solu dopu à Majuppu era statu capaci di stallà davanti à Allah, chì hà scupertu a regula di a prichera.
Dati l'avvenimenti chì si sò stati nantu à stu situ, a mezocche in Israele l'Al-Aqsa hà un status specialu. Per un bellu pezzu, hà sirvutu com'è una fita, à quali musulmani anu da turnà e so facciarde durante a preghiera. Allora stu statu hè statu passatu à u tèmpiu in Mekka.
A mezcheva Al-Aqsa in Ghjerusalemme - storia
À u situ di l'edificiu mudernu fù una sola casa di preghiera simplice. Hè stata custruita per ordine di u Califfu Umar bin al-Khattab, perchè a questa a moschia hè chjamata ancu da u nome di u califfu. I califfani successivi purtaru assai cambiamenti à l'esterno di a casa.
U tempiu deve esse restauratu dopu à u terriquatu più forte. Pudava particularmente in 1033. Dui anni dopu, un palazzu appareru nantu à u situ di l'antica, chì hà subbitu à questu ghjornu. Quali custruì a mezquette à Al Aqsa nantu à u situ di l'edificu distruttu? Hè struitu per ordine di u Califfu Ali al-Zihir. Un pocu dopu u minarettu fù aghjustatu, a fachada è a cupola sò cambiatu.
Curiosamente, ci hè un grande santu in u tèmpiu, chjamatu Stable Salomon. Duv'ellu era un tali nomu, hè pussibule di aprende, per avè indirizzu à a storia. Prima di avè bisognu di capisce ciò chì u Monte di Turi hè, a mezquette d'Al-Aqsa si trova in u locu induve un ghjornu era un tempiu di Salomon. Fu distruttu, ma u nome darrere a muntagna era stata.
In u 1099, u palcuscenicu fù diventatu in una chjesa cristiana da i croisani, chì si vultonu in u locu internu in a sede, è in u basamentu cuntenenu i cavalli di battaglia. Sultan Salah ad-Din cunquistò u territoriu è hà tornatu l'ex-appuntamentu à l'edifiziu.
Descrizzione di a moschea
A Mezchea Al-Aqsa hà l'estrazione struttura è caratteristiche:
- in l'edificiu mudernu sò sette galleri, chì sò spazi assai spazii, una di elle hè centrale;
- A facciata hè stata faccia da i chjusi di u pianu, è l'internu hè aggratu cù mosaicu;
- in a mezchettu sò parechje colonne di petra è marmura;
- Da a parte nord, sette porte portanu à u tèmpiu, ognuna in una certa galeria;
- A mezza manca di u tèmpiu hè stata cun làmpule di marmaru, è a mità alta hè un bonu mosaicu.
A mezchelata di Al-Aqsa in Ghjerusalemme, a foto di quale avere adupirà quandu u visitatu, hè cumprata in u complexu architetturale chjamatu Kharamal-Sharif. Per visità a moschea, bisognu di cumprà un bigliettu per a mezquette "Cúpula di a Ruccione" è u Museum of Islamic Art.
U templeu oghje è da turnà in u centru di disaccordu entre l'autorità israeliani è Arabi. Ancu i scavi archeologi, purtati à 200 metri da a mezcheca, causanu disdintimentu.
Cumu ghjunghje?
Dopu hè situata a mezquita di Al-Aqsa, hè d'interessu per tutti quelli chì visitanu a cità vechja di Ghjerusalemme . Si trova 600 metri à sudu di a Chiesa di u Santa Sepulchere . Pudete ottene u locu in busu nicu 1.43, 111 o 764.