E castagni comune sò boni è dolci

Tutti sapemu chì si parla un castagnu, ammirazioni di i fiammi candileri di l'inflorescenza in a primavera, è in u vaghjimu i zitelli cullettinu i frutti di castagne è i so cunti spinghji, cusì similari à i stile di petri, per i so articuli. Ma ùn avemu micca parlatu d'un castagnu cavallu chì i cresce in l'abundenza in parchi in e strade in e strade, adattamente a cità cù a so corona luxosa, è a castagna hè comestible.

U castagnu comune hè chjamatu chjamatu nòbbili, cunfunditu, è ancu una volta, hè chjamatu embei nuts, postu chì u centru di a so ripusazione hè l'isula di Eubea. A patria di a castagna com'è l'Asia è u Caucasu. In u distante passatu, i pòpuli di a muntagna di sti territorii ùn anu mai statu pane in a so vita, erani sustituiti completamente di castagni. Ma doppu chì a castagna principiavanu di traspurtadore in Europa, cumminciavanu à cultivà in Francia, Italia è Portugallu. In particulare sta cultura hà cuntenti i Corsi. Quandu ci hè impussibile imagine di Creta senza l'alivi, ùn hè micca putte di imaghjine di Corsica senza una castagna comestible.

L'usu di castagni per a salute

E castagna comune hè una casca, è, cum'è a nutella, hè nutritiva è utile. I castagni sò ricchi di fibra è carduzzi di i carbuidi, è per quessa chì sò sani. E siccomu adopri zuccaru, grassu è olfactori, fèmini, hè diventatu una parte integrante di una dieta vegetariana. A cumpusizioni di sta casula includenu vitamini A è C, è ancu vitamini di u gruppu B. A peculiarità di castagnu comune hè un cuntenutu grassu grassu, in compara cun àutri caseroni. Stu fattu, cù altre cumpunenti utili, determina l'usura exclusiva di castagna comestiva in nutrimenti dietetichi.

Ma micca solu i frutti di castagna comune vi portanu e benefizi. U legnu di castagna hè apprezzata. E l'scorchera di questu arburu sò pruprietariu mediali. Da e zicchinu facenu un decocu, chì hè utilizzatu per u purgamentu internu. L'arburu è a sali sò usati per trattà e malatie di rina. Frutta secca è foglie di castagnu comestible sò utili à a curruzzione. L'effettu antiinflamatori conta un extracte di frutti è fogli, perchè hè spargiate in a cosmetologia per a fabricazione di creme. Inoltre, i proprietà di rinfurzà di sti siltusi sò usati per a pruduzzioni di shampoos.

I prufitti è u danu di castagne in casu

Tanti, quandu si parranu di castagni comune, ci hè una associazione cù i vende di e fugliale fritte in i strati di Parigi. In u vaghjimu, a stagione di a cugliera di castagni viaghja, è in i paesi di l'Europa del Sud, a ghjente andà in natura cù famiglie sfinutu per preparà a so buttiglia preferita à u focu. In Francia, stu pudore ricordeghja chì u Natale hè prestu prestu. In l'opere di i classici francesi, si ponu vede cun quellu sensibilizare speciale l'abitanti di stu paese appartene à questu cusì cusì diliziosu è fragante. I castagni fritti ùn micca solu un platti assai savuroso, di più nutitu è ​​sau. Per queste criteri poni esse equipaggiu à u risottu, o ancu patate. I castagni sò diliziosi cù u zuccherinu è u sali. L'unica ora chì ponu eclissi un manghjà per i gourmets avè a so figura, hè u cuntenutu di caluri d'alta di l'opzione fritta.

In casu, i castagni pò micca solu frittu. Farina assai utile di castagnu comestible. Hè assai usata in a cunfisaria è u panificà. A farina di castagna in i so qualità ùn hè micca inferitu à a farina di granu, è in certi casi ancu supremu. Pudete ancu furnisce a castagna, coccia, coccia sopas cun elli, è ghjè un pezzu cù questa nut.

Appena, a castagna comestiva hè un pruduttu assai pruduttu è utile. A sfarenza di applicazione di i so pruprietà nutrittivi è terapèuti hè assai larga. A natura hà inversutu cusì in ellu chì ùn pudemu micca aiutà à appruvà di stu rigalu.